Mass-media din Republica Moldova, deși diversă și multilingvă, este profund afectată de provocări politice, juridice, financiare și de altă natură. După agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile moldovene au adoptat măsuri de urgență și acte legislative care au restrâns libertatea presei, fără a respecta pe deplin principiile de legalitate, necesitate și proporționalitate, se arată în noul raport al organizaţiei Amnesty International, transmite Libertatea.ro.
Jurnaliștii raportează cazuri de hărțuire, amenințări și presiuni ce duc frecvent la autocenzură.
Potrivit raportului, în ultimii ani, autoritățile moldovene au adoptat mai multe măsuri legislative care limitează libertatea presei și libertatea de exprimare. Acestea au fost justificate prin nevoia de a proteja securitatea națională și de a contracara dezinformarea și propaganda rusă, mai ales după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. După declararea stării de urgență, Parlamentul a acordat Comisiei pentru Situații Excepționale puterea de a impune „reguli speciale” pentru mass-media, fără control judiciar. Aceasta a suspendat licențe de difuzare și a blocat accesul la resurse online. În unele cazuri, deciziile de suspendare au fost contestate în instanță, însă judecătorii au menținut măsurile, argumentând că acestea se încadrează în prerogativele Comisiei și în condițiile stării de urgență.
Acest regim temporar a fost ulterior înlocuit printr-o legislație permanentă, adoptată într-o manieră neașteptată și arbitrară. Noul cadru legal a oferit Consiliului pentru Promovarea Proiectelor de Investiții de Importanță Națională dreptul de a retrage licențe ale radiodifuzorilor privați, fără garanții de proces echitabil.
De asemenea, în iunie 2022, Parlamentul a modificat Codul Serviciilor Media Audiovizuale, limitând retransmisia conținutului politic sensibil provenit din anumite state. Comisia de la Veneția a recunoscut că autoritățile moldovene încearcă să abordeze o problemă reală de „securitate informațională”, însă a avertizat că măsurile nu respectă principiul proporționalității.
Aceste evoluții au generat incertitudine și autocenzură în rândul redacțiilor. Jurnaliștii intervievați de Amnesty International au declarat că evită să critice partidul de guvernământ, de teama represaliilor sau pierderii finanțării. Au fost semnalate presiuni informale, lipsă de protecție față de hărțuire, abuzuri online și chiar amenințări cu moartea. În Găgăuzia, narativele pro-ruse domină spațiul mediatic, iar aplicarea legilor naționale este deficitară. Presa independentă se confruntă cu atacuri cibernetice și hărțuiri, iar noile reguli de licențiere riscă să îngrădească și mai mult libertatea de exprimare.
Mai mulți jurnaliști intervievați de Amnesty International, care lucrau la posturi ale căror licențe au fost suspendate de Comisia pentru Situații Excepționale sau de Consiliul pentru Promovarea Investițiilor, au considerat aceste acțiuni drept o reprimare a libertății de exprimare. Unul dintre ei a spus: „Libertatea de exprimare și libertatea presei nu mai există în Moldova”. Acești jurnaliști au afirmat că sancțiunile impuse redacțiilor lor au fost motivate de opoziția față de guvern și de politica sa proeuropeană, precum și de atitudinea față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Un prezentator a menționat că există subiecte despre care „doar o opinie este acceptabilă”, iar încercarea de a prezenta o perspectivă alternativă, inclusiv poziția autorităților ruse, duce la sancțiuni precum suspendarea licenței. Un alt jurnalist a relatat că postul său a fost boicotat de membri ai partidului de guvernământ pentru că oferea spațiu și opoziției politice. Altul a povestit că a fost „atenționat” neoficial după interviuri considerate inconfortabile pentru oficiali.
Consiliul Audiovizualului, într-un răspuns oficial din 9 octombrie 2025, a respins categoric acuzațiile de ingerință politică, subliniind autonomia sa operațională. Amnesty International nu a primit însă un răspuns din partea guvernului moldovean privind aceste cazuri.
Fără justificări publice clare și fără un control judiciar transparent, deciziile de retragere a licențelor alimentează speculațiile și nesiguranța. Acest climat afectează întreaga presă – atât pe cea prorusă, cât și pe cea proeuropeană – și încurajează autocenzura, se arată în raport. Trei surse independente din mediul jurnalistic au declarat pentru Amnesty International că o atitudine critică față de membri ai guvernului ar putea duce la pierderea finanțărilor externe. Una dintre surse a furnizat dovezi conform cărora sprijinul mediatic pentru agenda guvernului ar garanta continuarea finanțării.
Obligațiile internaționale și recomandări Potrivit Amnesty International, libertatea de exprimare este garantată de dreptul internațional și include libertatea de opinie, de a primi și difuza informații fără interferența autorităților. Deși acest drept poate fi restricționat în anumite circumstanțe – precum protejarea securității naționale, a ordinii publice sau a drepturilor altora – orice restricție trebuie să fie legală, necesară și proporțională. Răspunsul guvernului moldovean la amenințările venite din partea Rusiei poate fi justificat prin motive legitime de securitate, însă multe dintre măsurile restrictive adoptate ridică serioase semne de întrebare privind legalitatea și proporționalitatea lor.
Noile legi, lipsite de claritate și adoptate netransparent, lasă loc abuzurilor și sporesc vulnerabilitatea presei. Guvernul Republicii Moldova trebuie să asigure un cadru de reglementare transparent, conform obligațiilor internaționale în materie de drepturile omului, să protejeze jurnaliștii de hărțuire și amenințări, și să garanteze libertatea editorială.
