Fără a constata încălcări grave din partea PAS în alegeri, așa cum a fost menționat de opoziție și unele organizații internaționale de observatori, Curtea Constituțională a numit dezinformarea drept una dintre cele mai mari probleme ale acestei campanii electorale. Având în vedere materialele critice la adresa guvernării și a PAS apărute în spațiul mediatic. Mai mult decât atât, în urma examinării acestei probleme, Curtea Constituțională a decis să vină cu o inițiativă – de a înăspri legislația privind combaterea dezinformării. În acest sens, CC s-a adresat președintelui Parlamentului, Igor Grosu.
În urma unor nereguli constatate în cadrul procesului electoral, Curtea Constituțională cere măsuri mai ferme împotriva dezinformării în alegeri. Instituția a transmis o adresă oficială președintelui Parlamentului, Igor Grosu, solicitând îmbunătățirea cadrului legal pentru combaterea dezinformării și a ingerințelor străine în procesele electorale, în urma validării alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Curtea face referire la posibile tentative de influență externă, în special din partea Federației Ruse. Cu toate acestea, afirmațiile nu sunt însoțite de probe concrete prezentate în fața unei instanțe. Mai mult, să reamintim că, însuși Curtea Constituțională, evaluând corectitudinea alegerilor, a menționat că această intervenție nu a influențat în mod semnificativ procesul electoral.
Potrivit Curții Constituționale, solicitarea adresată Parlamentului are la bază Hotărârea nr. 12 din 16 octombrie 2025, prin care au fost confirmate rezultatele alegerilor și validate mandatele noilor deputați. În document, Curtea semnalează apariția unor fenomene îngrijorătoare în timpul campaniei electorale, precum utilizarea rețelelor de conturi false, instrumente bazate pe inteligență artificială și tentative de influență externă, în special din partea Federației Ruse. „Dezinformarea pe scară largă ar putea reprezenta amenințări semnificative la adresa dreptului de a candida la alegeri și de a vota și, prin urmare, ar putea duce la încălcarea drepturilor prealabile la alegeri libere și autentice”, se menționează în adresă.
Totuși, afirmațiile formulate de Curte nu sunt însoțite de dovezi prezentate oficial în instanță, care să confirme cele menționate.
Totodată, în solicitare, instituția avertizează că răspîndirea informațiilor false „poate suprima implicarea politică, poate genera neîncredere față de instituțiile democratice și poate împiedica participarea informată la afacerile publice”.
La fel, Curtea a menționat că statul are obligația să adopte măsuri pozitive pentru a proteja integritatea proceselor electorale și să le mențină sub monitorizare constantă. De asemenea, Parlamentul este îndemnat să consolideze competențele autorităților care supraveghează platformele online în timpul campaniilor electorale, asigurînd totodată că libertatea de exprimare nu este restrînsă în mod disproporționat, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția.
În final, Curtea Constituțională a cerut Parlamentului să examineze adresa și să comunice rezultatele analizării acesteia în termenul prevăzut de lege
Documentul este semnat de președintele Curții, Domnica Manole și expediată către președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Amintim că reprezentanții puterii și ai PAS numesc dezinformare practic orice critică la adresa lor. Ei consideră că aceasta nu apare din cauza greșelilor pe care le fac și a faptului că situația în țară se înrăutățește în toate domeniile, ci pentru că criticii puterii ar urma narativele Kremlinului. Foarte recent, Maia Sandu a declarat despre necesitatea înăspririi controlului asupra spațiului online.
