În Moldova, tarifele la gaz sunt printre cele mai ridicate din regiune, dar și din Europa. Acest lucru este confirmat inclusiv de datele serviciului de statistică al Uniunii Europene Eurostat.
Și nu se întrevede nicio perspectivă de reducere a tarifului. Iar acest lucru înseamnă nu doar o presiune asupra consumatorilor și a puterii lor de cumpărare, ci și asupra mediului de afaceri.
În acest context, fostul ministru al economiei Alexandru Muravschi a adresat o întrebare: cum intenționează PAS să-și îndeplinească promisiunea electorală de a impulsiona dezvoltarea economică și de a dubla PIB-ul în următorii ani, dacă astăzi unul dintre principalii factori care determină competitivitatea țărilor și regiunilor și atrage investiții este accesul la resurse energetice ieftine?
Industria metalurgică europeană traversează una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii. Costul ridicat al resurselor energetice a făcut ca producția de oțel să devină neprofitabilă din punct de vedere economic, iar marile concerne sunt nevoite să închidă proiecte și să reducă personalul.
Motivul este renunțarea la resursele energetice rusești și incapacitatea guvernelor UE de a crea condiții în care întreprinderile cu consum energetic ridicat să poată concura cu cele din SUA sau Asia, a scris recent portalul de știri cu profil industrial GMK Center.
Acest lucru nu afectează doar industria metalurgică europeană, ci și industria auto, chimică și alte sectoare de producție. Europa se confruntă cu o dezindustrializare, iar principalele țări afectate sunt locomotivele economiei europene – Germania, Franța și Italia. Conform GMK Center, cheltuielile pentru energie ale consumatorilor industriali din UE sunt de două ori mai mari decât ale celor din SUA și cu 50% mai mari decât ale celor din China.
Conform datelor statistice, în Republica Moldova prețurile la gaze sunt printre cele mai ridicate din regiune și departe de a fi cele mai mici din Europa.
Astfel, potrivit unui tabel care prezintă prețul gazului în țările fostei URSS, realizat de agenția Sputnik pe baza datelor publice, Moldova se află pe locul doi în ceea ce privește scumpirea gazului, după Lituania. Chiar și în Ucraina, care se confruntă cu un război și un deficit de resurse energetice, tarifele pentru consumatorii finali sunt de câteva ori mai mici decât la noi.
Iar potrivit datelor Eurostat, în ceea ce privește prețul gazului natural pentru consumatorii finali, Republica Moldova se situează undeva la mijlocul clasamentului țărilor europene. Lider în ceea ce privește costul este Suedia, unde un metru cub ajunge să coste 1,89 euro. În Italia, gazul costă aproximativ 1,59 euro, în Franța și Germania – 1,33 euro și, respective, 1,24 euro.
În Republica Moldova, tariful la gaz, convertit în euro, este de 85 de eurocenți. Polonezii, bulgarii și slovacii plătesc 60 de eurocenți pe metru cub, românii – aproximativ 50 de eurocenți, iar în Ungaria un metru cub de gaz costă doar 30 de eurocenți.
PREȚURILE LA GAZ PENTRU CONSUMATORII FINALI ÎN EUROPA
Suedia €1,89 pe m³
Italia: €1,59 pe m³
Franța: €1,33 pe m³
Germania: €1,24 pe m³
Moldova: €0,85 pe m³
Polonia, Bulgaria, Slovacia: €0,6 pe m³
România, Croația, Serbia: €0,5 pe m³
Ungaria: €0,3 pe m³
Autoritățile din Moldova au declarat deschis că nu vor reveni la resursele energetice rusești mai ieftine.
După cum a afrimat speakerul Igor Grosu, uitați de prețurile mici la gaz. În condițiile în care, din cauza costurilor ridicate ale resurselor energetice, în multe țări ale Uniunii Europene producția industrială se reduce, partidul de guvernământ PAS a promis în programul său electoral că în următorii ani va construi un adevărat „miracol economic” în țară – că va revigora economia, care a intrat în declin tocmai sub conducerea lor, inclusiv din cauza creșterii drastice a prețurilor la gaz și energie electrică, că va asigura o creștere economică de 5% până în 2028 și că va dubla PIB-ul în următorii 10 ani.
Și toate acestea în contextul tarifelor ridicate la resursele energetice. Economiștii se arată nedumeriți.
„Principalii factori care determină astăzi competitivitatea țărilor și regiunilor ce nu dețin zăcăminte mari de resurse naturale în lupta pentru investiții străine, sunt: 1. Existența unei piețe suficient de dezvoltate și extinse a forței de muncă calificate. 2. Accesul la resurse energetice ieftine. 3. Impozitele. Democrația, sistemul judiciar, cafenelele și cluburile de golf sunt importante ca bonus, dar nu sunt esențiale. În prezent, Republica Moldova nu dispune nici de primul, nici de al doilea factor.
Situația cu acești factori este atât de proastă, încât chiar și un sistem fiscal destul de favorabil nu poate ajuta. Întrebare: ce ați putea propune noului guvern pentru a rezolva cu succes sarcinile de impulsionare a dezvoltării– a scris pe rețelele sociale fostul ministru al economiei Alexandru Muravschi.
ALEXANDRU MURAVSCHI, fost ministru al economiei
„Principalii factori care determină astăzi competitivitatea țărilor și regiunilor ce nu dețin zăcăminte mari de resurse naturale în lupta pentru investiții străine, sunt:
1. Existența unei piețe suficient de dezvoltate și extinse a forței de muncă calificate.
2. Accesul la resurse energetice ieftine.
3. Impozitele.
Democrația, sistemul judiciar, cafenelele și cluburile de golf sunt importante ca bonus, dar nu sunt esențiale. În prezent, Republica Moldova nu dispune nici de primul, nici de al doilea factor. Situația cu acești factori este atât de proastă, încât chiar și un sistem fiscal destul de favorabil nu poate ajuta. Întrebare: ce ați putea propune noului guvern pentru a rezolva cu succes sarcinile de impulsionare a dezvoltării economice și, așa cum au promis galbenii, de a dubla PIB-ul în următorii 10 ani? Aștept răspuns”.
Anterior, șefa Agenției de Investiții Natalia Bejan a declarat că mulți investitori nu vin în Moldova pentru că vor să bea cafea la Starbucks și să folosească Uber din aeroport, nu taxiuri obișnuite, dar aceste mari branduri internaționale nu sunt prezente în Moldova.
Acest comentariu a stârnit zâmbete ironice din partea multor experți, care vorbesc de mult timp despre lipsa unei strategii clare și realiste pentru dezvoltarea economiei țării. Fără o astfel de înțelegere, toată creșterea economică și dublarea PIB-ului, trasate în pauzele de cafea, vor rămâne doar pe hârtie.
