De la Mark Zuckerberg la fondatorii OpenAI, tot mai mulți giganți ai tehnologiei par obsedați de ideea sfârșitului lumii. În timp ce unii sapă buncăre în insulele tropicale, alții se întreabă dacă nu cumva tocmai inteligența artificială pe care o dezvoltă va fi cea care le va forța să se ascundă. „Cu siguranță vom construi un buncăr înainte să lansăm inteligența generală artificială (AGI)”, ar fi spus unul dintre pionierii OpenAI, potrivit BBC.
Mark Zuckerberg își construiește propria „fortăreață”
Potrivit Wired, Mark Zuckerberg a început încă din 2014 lucrările la un complex imens pe insula Kauai din Hawaii, numit Koolau Ranch — un domeniu de peste 1.400 de acri care ar include și un adăpost subteran cu propriile surse de energie și hrană. Muncitorilor de pe șantier li s-a impus tăcerea totală, semnând acorduri stricte de confidențialitate, iar un zid de aproape doi metri înălțime a fost ridicat pentru a ascunde proiectul de curioși.
Întrebat dacă își pregătește un buncăr pentru „sfârșitul lumii”, Zuckerberg a negat categoric. Spațiul subteran de 5.000 de picioare pătrate ar fi, spune el, „doar un mic subsol”. Totuși, după ce a cumpărat alte 11 proprietăți în Palo Alto, California — fiecare cu propriile adăposturi subterane — vecinii au început să vorbească despre o „bat-caverna pentru miliardari”.
Miliardarilor le este frică de inteligența generală artificială
Zuckerberg nu este singurul. Reid Hoffman, cofondatorul LinkedIn, a vorbit deschis despre ceea ce numește „apocalypse insurance” — o formă de protecție pe care ar deține-o aproape jumătate dintre cei foarte bogați, cu Noua Zeelandă ca destinație favorită pentru casele-refugiu.
Cei mai pesimiști dintre ei cred că nu este vorba doar de războaie sau dezastre naturale, ci și de o posibilă criză provocată chiar de tehnologia care i-a îmbogățit: inteligența artificială.
Ilya Sutskever, unul dintre fondatorii OpenAI, ar fi fost atât de îngrijorat de evoluția rapidă a AI-ului încât ar fi sugerat colegilor să sape un adăpost pentru cercetătorii companiei înainte de lansarea „inteligenței generale artificiale” (AGI).
În 2023, OpenAI tocmai lansase ChatGPT, folosit de sute de milioane de oameni. Dar Sutskever credea că omenirea se apropie de momentul în care mașinile ar putea egala inteligența umană. „Suntem aproape de un punct de cotitură”, ar fi spus el într-o întâlnire internă relatată de jurnalista Karen Hao.
Mulți se întreabă: dacă tocmai cei care construiesc AI-ul se tem de ea, ar trebui și noi să ne speriem?
Când apare inteligența generală artificială?
Unii lideri din industrie sunt convinși că momentul e aproape. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a spus în decembrie 2024 că „AGI va veni mai repede decât crede lumea”. Demis Hassabis de la DeepMind estimează un interval de 5–10 ani, iar Dario Amodei de la Anthropic crede că forme de „AI puternică” ar putea apărea până în 2026.
ar nu toți sunt de acord. „Mută mereu linia orizontului”, spune profesoara Wendy Hall de la Universitatea Southampton. „AI-ul actual e impresionant, dar nu e nici pe departe la nivelul inteligenței umane.”
Specialiștii subliniază că AI nu va apărea ca un eveniment singular, ci ca un proces accelerat, alimentat de competiția uriașă dintre companii. Pentru unii, AGI e doar preludiul către ASI – „inteligența superioară artificială”, care ar putea depăși complet mintea omului.
Conceptul de „singularitate”, momentul în care mașinile scapă înțelegerii umane, datează încă din 1958, fiind atribuit matematicianului John von Neumann.
Inteligența generală artificială, promisiunea unei lumi perfecte
Entuziaștii AGI-ului văd doar beneficii: vindecarea bolilor, oprirea schimbărilor climatice și o sursă infinită de energie curată. Elon Musk a mers și mai departe, afirmând că AI ar putea aduce o „abundență universală”, în care nimeni nu ar mai fi nevoit să muncească.
„Toată lumea va avea acces la cele mai bune servicii medicale, hrană, transport și locuințe. Abundență sustenabilă”, a declarat el.
Dar dacă tehnologia scapă de sub control? Dacă AI decide că oamenii sunt problema? Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, avertizează: „Dacă este mai inteligentă decât noi, trebuie să putem să o oprim.”
Guvernele încep să reacționeze
Statele Unite au adoptat în 2023 un ordin prezidențial prin care companiile de AI sunt obligate să partajeze rezultatele testelor de siguranță cu autoritățile federale. După schimbarea administrației, Donald Trump a anulat însă o parte din aceste măsuri, numindu-le „obstacole pentru inovație”.
În Marea Britanie, guvernul a creat un Institut pentru Siguranța AI, dedicat studierii riscurilor tehnologiilor avansate.
Între timp, miliardarii își fac propriile planuri de supraviețuire. „Când spui că îți cumperi o casă în Noua Zeelandă, e clar despre ce e vorba”, a glumit Reid Hoffman. Totuși, un fost bodyguard al unui om de afaceri cu buncăr a mărturisit ironic: „Dacă vine Apocalipsa, prima noastră misiune ar fi să-l eliminăm pe șef și să intrăm noi în buncăr.”
„Mitul inteligenței artificiale generale” și realitatea
Profesorul Neil Lawrence de la Cambridge consideră că toată discuția despre AGI este o iluzie. „E ca și cum ai vorbi despre un vehicul general universal”, spune el. „Folosesc avionul ca să zbor în Kenya, mașina pentru drumurile zilnice și merg pe jos la cantină. Niciun vehicul nu poate face toate astea.”
El crede că obsesia pentru AGI ne distrage de la adevăratele provocări. „Faptul că putem vorbi cu o mașină și ea ne poate înțelege e deja o revoluție. Asta e schimbarea reală.” AI-urile actuale sunt instruite pe volume uriașe de date și pot identifica modele, dar nu au emoții sau conștiință. „Există metode prin care un model lingvistic poate părea că are memorie, dar sunt artificiale și inferioare gândirii umane”, explică Babak Hodjat de la Cognizant.
Vince Lynch, CEO al IV.AI, e și mai direct: „Discuția despre AGI e o strategie de marketing. Dacă spui că faci cea mai inteligentă tehnologie din lume, toată lumea va vrea să investească.” Întrebat dacă AGI va deveni realitate, a ezitat: „Sincer? Nu știu.”
Inteligență fără suflet
Într-un sens, AI depășește deja omul: poate fi expert în orice domeniu în câteva secunde. Uneori, chiar și companiile care o dezvoltă nu înțeleg de ce răspunde într-un anumit fel. Meta a admis că există semne că unele sisteme AI „se îmbunătățesc singure”.
Totuși, creierul uman rămâne incomparabil: are 86 de miliarde de neuroni și peste 600 de trilioane de conexiuni, procesează continuu informații și se adaptează instinctiv.
„Dacă îi spui unui om că s-a descoperit viață pe o altă planetă, el va integra imediat această informație și i se va schimba perspectiva asupra lumii. O inteligență artificială va ști asta doar dacă îi repeți constant”, explică Hodjat.
„Modelele de limbaj nu știu ce știu. Oamenii au conștiință — capacitatea de a fi conștienți de propriile gânduri. Și asta, oricât de mult ar avansa tehnologia, nu se poate reproduce în laborator.”
