În prag de alegeri, PAS a decis să ascundă amploarea reală a declinului economic – Biroul Național de Statistică a anunțat că amână publicarea datelor pentru al doilea trimestru privind PIB-ul, ocuparea forței de muncă și șomajul.
În loc să le facă publice pe 15 septembrie, le va publica pe 30 septembrie, adică după alegeri. Experții consideră că PAS are ce ascunde de alegători – scăderea reală a PIB-ului ar putea atinge un record de 6-7%, având în vedere prăbușirea bruscă a exporturilor și declinul catastrofal din agricultură.
Cu toate acestea, în urmă cu patru ani, cei din PAS au reușit să convingă cetățenii obosiți de pandemia COVID-19 și de consecințele acesteia că sunt „altfel” – curați, incoruptibili, cu o educație excelentă și cu sprijin internațional. Și că știu bine cum să scoată țara din criză, să combată corupția, să ridice economia și să crească bunăstarea cetățenilor.
MAIA SANDU, președinte (26.07.2021)
Ca să ieșim din sărăcie și să asigurăm bunăstare pentru toți, trebuie să dezvoltăm economia. O economie dezvoltată poate asigura salarii mai mari. Așa putem mări și pensiile, așa putem avea bani mai mulți pentru investiții și dezvoltare.
Dar în loc să ridice economia după criză, PAS a început să o îngroape. După ce a venit la putere, noua conducere a țării s-a distanțat demonstrativ de negocierile cu „Gazprom”, deși mai erau doar două săptămâni până la expirarea contractului de furnizare a gazului. În acel moment, prețurile la gaz în Europa creșteau vertiginos, atingând la începutul lunii octombrie 2021 un maxim istoric de 2000 de dolari per metru cub.
Abia atunci vicepremierul Andrei Spînu a plecat să poarte negocieri în Rusia, dar fără succes. Ulterior, PAS a făcut totul pentru ca resursele energetice rusești să nu mai ajungă în Moldova. În consecință, tariful la gaz a crescut de 2,5 ori – de la 4 la 11 lei pentru un metru cub, iar apoi a urcat până la aproape 30 de lei pentru un metru cub, antrenând și creșterea tarifelor la energie electrică, apă, încălzire și o explozie generală a prețurilor.
Din cauza acestui lucru au avut de suferit atât populația, cât și producătorii locali, cărora PAS, cu doar câteva luni în urmă, la alegerile anticipate, le promisese sprijin pentru dezvoltarea afacerilor, crearea condițiilor pentru menținerea competitivității și o politică eficientă de reindustrializare a țării. La toate nemulțumirile, autoritățile aveau un singur răspuns – acesta este prețul libertății.
DANIEL VODĂ, purtător de cuvânt al guvernului
Cu siguranță, este un preț al libertății, despre care discutăm de 30 de ani de zile.
Sub guvernarea PAS, Republica Moldova a pierdut accesul la piețele-cheie de desfacere, inclusiv la Federația Rusă. Din 2020 până în 2024, economia națională a crescut cu doar 1%, iar în 2024 creșterea a fost de doar 0,1%.
Guvernul, ca de obicei, a pus acest lucru pe seama războiului din Ucraina. Cu toate acestea, în Ucraina însăși, în ciuda războiului, creșterea economică în 2024 a fost de 2,9%.
Un alt „succes” economic din timpul guvernării PAS: de doi ani și jumătate, exporturile moldovenești scad constant, în timp ce importurile cresc brusc – chiar și în cazul produselor agricole.
Până mai ieri părea absurd ca în Moldova agrară să se vândă struguri din India în plin sezon. După cum scriau utilizatorii rețelelor de socializare, „e ca și cum ai vinde zăpadă în Antarctica”. Iar acum aceasta este realitatea.
Moldova agrară își pierde statutul din cauza secetei, a politicilor ineficiente ale autorităților și a așa-numiților „profesioniști” ai PAS care ocupă funcții înalte. În loc să susțină fermierii locali, autoritățile oferă prioritate importurilor străine în detrimentul independenței alimentare și al viitorului sectorului agroindustrial. Dacă modelul economic actual nu se va schimba, țara va ajunge la colaps, afirmă experții.
Singurul domeniu în care PAS a avut cu adevărat succes în acești ani este cerșitul banilor de la partenerii occidentali. Din 2021 până în 2024, în timpul guvernării Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Moldova a încheiat 41 de acorduri de creditare în valoare totală de aproximativ 2 miliarde 820 de milioane de euro – adică aproximativ 55 de miliarde de lei. În plus, bugetul de stat a primit aproape 436 de milioane de euro sub formă de granturi, adică asistență nerambursabilă, echivalentul a aproximativ 8,5 miliarde de lei.
– Câți bani au oferit Moldovei partenerii de dezvoltare între 2021–2024)
Credite 2,82 miliarde euro (aproximativ 55 miliarde lei)
Granturi 436 milioane euro (aproximativ 8,47 miliarde lei)
Dar unde sunt aceste fonduri, pe care autoritățile le numesc „asistență fără precedent” și care au majorat datoria publică la un nou nivel record? Autoritățile dau vina pe orice pentru stagnarea economiei – pe consecințele războiului din Ucraina, creșterea prețurilor la energie – însă cauza este alta. Un audit realizat de Curtea de Conturi privind utilizarea finanțării externe acordate în ultimii doi ani a arătat că fondurile din credite și granturi externe au fost folosite prost – ineficient, dezorganizat și fără monitorizarea efectelor.
Paradoxal, dar situația este următoarea: sub PAS, sprijinul financiar extern pentru Moldova devine din ce în ce mai mare în fiecare an, însă produce un efect invers. În loc să consolideze economia, țara se confruntă cu o slăbire a acesteia, iar în loc să crească bunăstarea societății, asistăm la o sărăcire a populației.
VLADIMIR FILAT, fost prim-ministru
Cei care în 4 ani au făcut ce au făcut sau nu au făcut ce trebuia, în următorii 4 ani nu se vor schimba. Vor rămâne aceiași oameni și vor continua să facă ce știu – iar ei știu doar să distrugă.
Mai mult, situația a ajuns în punctul în care tot ce primește statul din exterior merge către plata datoriilor existente. Și această perspectivă ne așteaptă și în viitor. În curând, Moldova, la fel ca România, va fi nevoită să reducă cheltuielile pentru salarii, pensii, burse și alte plăți sociale pentru a achita creditele contractate de autorități.
Acum, în campania electorală, PAS promite din nou un viitor luminos, de care nu s-a apropiat deloc în cei 4 ani de guvernare. Partidul se angajează să asigure o creștere economică de minimum 5% până în 2027, iar în următorii 10 ani – o dublare a economiei.
Totuși, Ministerul Economiei, controlat de PAS, prognozează conform celui mai optimist scenariu o creștere de doar 3-4% pentru anii 2026-2028, iar conform scenariului de bază, o creștere de 2% ar putea fi atinsă abia în 2028.
Deci, cui să credem – promisiunilor dulci de campanie ale reprezentanților partidului de guvernare sau Ministerului Economiei, subordonat PAS? Ulterior vor spune din nou că de catastrofa economică în care se află țara noastră sunt vinovați oricine, numai autoritățile nu.
