Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen propune eliminarea dreptului de veto în Consiliul UE, numindu-l „lanțuri ale unanimității”. Ea a declarat acest lucru în discursul său anual adresat Parlamentului European. În opinia sa, această propunere ar spori competențele Comisiei Europene și ar permite preluarea controlului asupra cheltuielilor militare ale guvernelor naționale. Pe de altă parte, mai multe state membre ale UE se opun acestei reforme, considerând-o sfârșitul democrației și al UE ca atare. Argumentul lor este că țările ar fi private de dreptul de a respinge decizii care le-ar putea afecta interesele naționale, de exemplu în cazul sancțiunilor împotriva Rusiei, al sprijinului pentru Ucraina sau al gestionării bugetului comun european și chiar al propriului buget.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut statelor europene să renunțe la dreptul de veto și la „lanțurile unanimității” în luarea deciziilor de politică externă. Ea a declarat acest lucru în cadrul discursului său anual privind starea Uniunii. Potrivit ei, renunțarea la veto ar permite Uniunii Europene să reacționeze mai rapid la provocările externe și să ducă o politică mai fermă. „Trebuie să trecem la votul cu majoritate calificată în anumite domenii, inclusiv în politica externă. Este timpul să ne eliberăm de lanțurile unanimității. <…> Trebuie să ne asigurăm că uniunea noastră va acționa mai rapid și va putea aduce beneficii europenilor”, — a spus von der Leyen în discursul său.
URSULA VON DER LEYEN, președintele Comisiei Europene
Trebuie să trecem la votul cu majoritate calificată în anumite domenii, inclusiv în politica externă. Este timpul să ne eliberăm de lanțurile unanimității. <…> Trebuie să ne asigurăm că uniunea noastră va acționa mai rapid și va putea aduce beneficii europenilor.
Menționăm că anterior Ungaria, Slovacia, Serbia au refuzat în repetate rânduri să susțină deciziile sau declarațiile Uniunii Europene. În august, premierul Ungariei Viktor Orbán a refuzat să se alăture declarației liderilor UE privind Ucraina, în care statele membre s-au angajat să continue sprijinirea Kievului, reducând în acest scop alte capitole importante de cheltuieli din bugetele lor, precum și să introducă măsuri restrictive împotriva Rusiei, să renunțe la gazul rusesc în detrimentul economiilor naționale. La sfârșitul lunii august, ministrul de externe al Ungariei a promis să blocheze decizia privind misiunile militare ale UE în Ucraina. Potrivit lui, Ungaria nu va permite ca banii contribuabililor săi să fie folosiți pentru înarmarea și finanțarea armatei ucrainene.
Conform regulilor actuale ale Uniunii Europene, statele pot renunța la dreptul de veto doar printr-o decizie unanimă a tuturor membrilor. Din cauza acestei norme, în UE a fost adesea dificil să se ia decizii privind alocarea ajutorului și sprijinul pentru Ucraina. Ideea de a lipsi statele „neascultătoare” de dreptul de a refuza să se supună se discută de multă vreme. Însă până acum nu a fost posibil de implementat, întrucât reforma trebuie să fie susținută de toate statele membre. Pentru unele dintre ele, aceasta ar însemna să renunțe definitiv la suveranitate și, în opinia lor, acest lucru nu mai are nimic de-a face cu democrația.
