Amendamentele scandaloase la Legea amnistiei, adoptate de deputații PAS și semnate de președinta Maia Sandu, care au permis eliberarea din închisoare a cel puțin șapte deținuți condamnați pe viață, au fost declarate neconstituționale.
O astfel de decizie a fost luată astăzi de Curtea Constituțională – judecătorii Înaltei Curți au admis solicitarea corespunzătoare a procurorului general. Doar că amendamentele anulate și-au îndeplinit deja scopul pentru care au fost adoptate.
Este vorba despre amendamentele din anul 2022, care au eliminat o serie de restricții și au introdus posibilitatea ca persoanele condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave să poată înlocui pedeapsa cu închisoare pe viață cu una de 30 de ani, iar ulterior – să beneficieze de eliberare condiționată.
După ce, în această primăvară, din închisorile moldovenești au început să fie eliberați deținuți condamnați la detenție pe viață – printre care și autorități criminale din anii ’90 –, a izbucnit un scandal. Partidul de guvernare PAS s-a grăbit să modifice din nou Legea amnistiei, iar fostul procuror general, Ion Munteanu, s-a adresat Curții Constituționale, solicitând examinarea constituționalității unor articole din Legea privind amnistia.
“A fost creată posibilitatea de înlocuire a pedepsei cu detențiunea pe viață cu 30 de ani de închisoare, fără a respecta condiția privind absența riscului de recidivă”, se spune în sesizare.
Sesizarea procurorului general la Curtea Constituțională
“A fost creată posibilitatea de înlocuire a pedepsei cu detențiunea pe viață cu 30 de ani de închisoare, fără a respecta condiția privind absența riscului de recidivă”.
Potrivit fostului procuror general, această modificare poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale supremației legii, protecției vieții și inviolabilității persoanei, întrucât detenția pe viață, conform Codului penal, se aplică pentru infracțiuni deosebit de grave. În timpul audierilor de joi la Curtea Constituțională, adjunctul procurorului general, Serghei Brigai, a declarat că versiunea inițială a legii prevedea condiții mult mai stricte: condamnații la detenție pe viață puteau spera la înlocuirea pedepsei doar în lipsa riscului de recidivă, confirmată de un psiholog judiciar.
SERGHEI BRIGAI, adjunctul procurorului general
– O astfel de abordare reflecta o politică penală echilibrată și rațională.
Ulterior,însă,aceastăcerințăafostînlocuităcuunamai blândă—riscmediusauscăzutderecidivă,aplicabiltuturor deținuților. Potrivit autorului sesizării, eliminarea condiției-cheie — absențarisculuiderecidivă—acreatoamenințarelaadresa siguranței publice și contravine obligațiilor pozitive ale statului.
Ședința Curții Constituționale pe acest caz a durat mai bine de 4 ore. În cele din urmă, judecătorii Curții au decis să admită sesizarea procurorului general și să declare neconstituționale cinci prevederi din controversata Lege a amnistiei.
DOMNICA MANOLE, președinta Curții Constituționale
– Această decizie este definitivă, nu poate fi contestată, intră în vigoare de la data adoptării și va fi publicată în „Monitorul Oficial” al Republicii Moldova.
În legătură cu decizia Curții Constituționale, am încercat să obținem un comentariu de la deputata Olesea Stamate.
Ea a fost autoarea unor amendamente la Legea amnistiei și tocmai pe ea conducerea PAS a pus toată vina după ce a izbucnit scandalul privind eliberarea unor infractori deosebit de periculoși. Stamate a fost exclusă din fracțiunea PAS și din partid, iar președinta Maia Sandu, care a promulgat aceste amendamente, recunoscând ulterior că nu le-a citit, a declarat că deputata „ar fi trebuit să prevadă toate riscurile”.
Cu toate acestea, Olesea Stamate nu a răspuns nici apelurilor, nici mesajelor noastre. Anterior, ea afirma că proiectul de lege propus de ea nu conținea dispoziții privind eliberarea infractorilor deosebit de periculoși, că acesta a trecut prin multiple etape – a fost discutat și verificat de diverse structuri, inclusiv procuratura, iar problemele au apărut la etapa aplicării sale de către administrația penitenciarelor și instanțe.
Stamate a propus crearea unei comisii parlamentare speciale pentru investigarea modului în care au fost adoptate amendamentele la Legea amnistiei, însă foștii săi colegi din PAS au votat împotrivă. Între timp, potrivit unei note informative semnate de fostul ministru al finanțelor, Dmitri Budianski, autoritățile intenționau să elibereze în baza controversatei Legi a amnistiei 1.723 de deținuți și să aloce pentru aceasta peste 9,5 milioane de lei.
Aceasta reiese din corespondența internă guvernamentală, difuzată pe canalul de Telegram SPPOT.
