Ceea ce CANAL 5 avertiza încă săptămâna trecută pare să fi prins contur real. Comisia Europeană preia controlul deplin asupra spațiului digital al Moldovei înainte de alegerile parlamentare. Toate acestea se fac sub pretextul combaterii atacurilor hibride și în scopuri de securitate cibernetică.
Dacă cineva mai avea speranța că alegerile vor fi corecte, transparente, democratice și vor reflecta voința poporului – acum toate iluziile s-au spulberat.
Despre faptul că Uniunea Europeană va activa pe deplin așa-numita Rezervă de securitate cibernetică pentru Republica Moldova până la alegerile parlamentare stabilite pentru 28 septembrie, „în scopul consolidării rezilienței țării în fața posibilelor atacuri cibernetice și amenințărilor hibride”, se menționează în declarația finală a summitului Moldova–UE, desfășurat la 4 iulie la Chișinău.
Împotriva cui se vor apăra, de cine se vor proteja și cu cine se pregătesc să lupte – nu trebuie să mergi la ghicitoare ca să afli. Desigur, este vorba de Rusia.
”Confirmăm solidaritatea și sprijinul UE în lupta Moldovei împotriva amenințărilor hibride și cibernetice din partea Rusiei și suntem gata să contribuim în continuare la transformarea digitală a țării și la securitatea ei cibernetică, inclusiv prin echipe de reacție rapidă în domeniul securității cibernetice”, se spune în declarația finală a summitului Moldova–UE.
DIN DECLARAȚIA FINALĂ A SUMMITULUI MOLDOVA–UE
Confirmăm solidaritatea și sprijinul UE în lupta Moldovei împotriva amenințărilor hibride și cibernetice din partea Rusiei și suntem gata să contribuim în continuare la transformarea digitală a țării și la securitatea ei cibernetică, inclusiv prin echipe de reacție rapidă în domeniul securității cibernetice.
În declarație se subliniază, de asemenea, că hotărârea va intra în vigoare după adoptarea și ratificarea modificărilor necesare la Acordul de Asociere dintre Moldova și UE, în special pentru aderarea la programul „Europa Digitală”.
Nu există nicio urmă de îndoială că majoritatea parlamentară reprezentată de fracțiunea PAS va aproba imediat toate instrucțiunile venite de la Bruxelles, inclusiv în această privință. iar toate celelalte sunt cât se poate de simple: obținerea accesului la toate platformele digitale, bazele de date, inclusiv baza de date a alegătorilor din Moldova, gestionarea căreia și responsabilitatea pentru ea fiind retrasă zilele trecute „din motive neclare” Comisiei Electorale Centrale.
Potrivit juristului Iurie Mărgineanu, CEC-ul, care este garantul legal al procesului electoral, a fost practic lipsit de controlul asupra infrastructurii sistemului informațional automatizat de stat SIAS „Alegeri”, un sistem esențial pentru desfășurarea corectă și transparentă a alegerilor.
Această infrastructură critică – SIAS „Alegeri” – a fost transmisă în mod ilegal Centrului de procesare a datelor al Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), instituție subordonată Guvernului, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a mai multor acte legislative, inclusiv a prevederilor Codului electoral.
Cel mai interesant este că acestui control digital total se opun chiar majoritatea statelor membre ale UE. 19 țări ale Uniunii Europene nu au adoptat încă Legea securității cibernetice și nu au implementat directiva Comisiei Europene NIS 2, care prevede trecerea la noile platforme digitale în aproape toate sferele vieții, inclusiv în ceea ce privește procesele electorale.
În Uniunea Europeană se vorbește deschis despre cenzura digitală și totalitarismul Comisiei Europene, care, una peste alta, a transferat întreaga responsabilitate financiară și juridică pentru implementarea acestor proiecte pe umerii agenților economici și ai consumatorilor.
Amenzile pentru neîndeplinirea directivei CE privind securitatea cibernetică ajung până la 10 milioane de euro pentru întreprinderile mari, iar conducătorii acestora riscă chiar să fie descalificați pe o perioadă de până la 3 ani sau mai mult.
Cel mai amuzant este că toată această nouă realitate digitală impusă de Comisia Europeană nu garantează protecția împotriva atacurilor cibernetice. Mai mult, implementarea ei riscă să ruineze afacerile europene, iar cetățenii, obligați să plătească pentru servicii mai scumpe și tarife majorate, vor deveni și mai săraci.
Însă, dacă în țările UE aceste inițiative ale Ursulei von der Leyen sunt cel puțin discutate și se caută soluții alternative, mai puțin costisitoare și mai puțin dureroase din punct de vedere politic, regimul de guvernare Sandu–PAS le execută fără rezerve, oricât de absurde ar fi ordinele venite de la curatorii europeni. Nu e o țară, ci un adevărat poligon de testare.
În plus, alegerile parlamentare bat la ușă. Ce motiv poate fi mai bun pentru a manipula rezultatele sub pretextul luptei cu atacurile cibernetice și amenințările hibride? Singura diferență este că, de data aceasta, UE ar putea deveni în mod deschis complice la furtul voturilor cetățenilor moldoveni. Conducerea țării i-a oferit de bunăvoie această posibilitate, numai să se mențină la putere.
