Guvernul elvețian a anunțat vineri reforme menite să consolideze siguranța celei mai mari bănci din țară, UBS, după două crize financiare majore în decurs de 15 ani, subliniind că nu mai este dispus să susțină expansiunea globală a gigantului bancar cu riscul bugetului public, potrivit Reuters.
Reformele, care prevăd cerințe de capital suplimentare pentru operațiunile internaționale ale UBS, ar putea încetini semnificativ extinderea grupului în piețe-cheie precum SUA și Asia. Potrivit analiștilor, UBS ar putea fi nevoită să dețină capital suplimentar de până la 26 de miliarde de dolari.
„Am avut două crize: în 2008 și în 2023. Când vezi că ceva nu funcționează, trebuie să intervii”, a declarat președinta Elveției, Karin Keller-Sutter, reluând tema fragilității sistemului bancar, pe care o abordase și în 2023, când anunța salvarea Credit Suisse.
În urma prăbușirii Credit Suisse, UBS a devenit singura bancă elvețiană cu relevanță globală, gestionând active de peste 1,7 trilioane de dolari – mai mult decât întreaga economie elvețiană.
Ce impun noile cerințe
Noile cerințe vor impune ca UBS să dețină mai mult capital în Elveția pentru a acoperi riscurile asociate operațiunilor sale din străinătate.
Reprezentanții băncii – directorul executiv Sergio Ermotti și președintele Colm Kelleher – au criticat măsurile, afirmând într-o notă internă că acestea vor afecta competitivitatea globală a băncii și vor avea un impact negativ asupra economiei elvețiene.
Cine va purta riscul pentru creșterea în străinătate? Banca, acționarii sau statul?”, a punctat Keller-Sutter, indicând clar că Elveția nu mai dorește să garanteze implicit expansiunea UBS.
În pofida presiunilor venite din partea băncii, guvernul elvețian a decis să nu cedeze lobby-ului, spunând că aceste reforme sunt esențiale pentru stabilitatea sistemului financiar. Totuși, unii analiști consideră că măsurile nu sunt suficiente.
