Comisia Europeană pune României, care se află deja într-o situație financiară dificilă, un ultimatum. România riscă să piardă fonduri europene importante pentru că nu a redus deficitul bugetar. Comisia Europeană cere Consiliului Ecofin să ia măsuri dure, iar Guvernul trebuie să taie și mai mult cheltuielile, ceea ce va lovi direct în buzunarul oamenilor – mai puțini bani pentru pensii, salarii și servicii publice. Țara trebuie să formeze un nou Guvern, dar politicienii evită să preia responsabilitatea, iar fără un Executiv stabil, România riscă să nu mai poată plăti salariile și pensiile în câteva luni. Decizia finală vine pe 28 iunie.
România riscă suspendarea fondurilor europene, după ce Comisia Europeană a constatat că țara nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar. Avertismentul apare într-un raport publicat miercuri, care arată că România este singura țară din Uniunea Europeană pentru care Comisia cere o decizie specială de la Consiliul Ecofin, format din miniștrii de finanțe ai tuturor statelor membre.
Potrivit Comisiei, deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și va rămâne ridicat – în jur de 8,6% – și în 2025.
Datoria publică este în creștere și se estimează că va atinge aproape 60% din PIB până la finalul acestui an. Principalele cauze sunt cheltuielile ridicate cu salariile, pensiile și investițiile interne, pe fondul unui buget deja comprimat.
Deși autoritățile de la București au prezentat un plan de ajustare bugetară pe șapte ani, Comisia constată că cheltuielile continuă să depășească limitele stabilite. Prin urmare, Guvernul trebuie să strângă și mai mult cureaua, ceea ce înseamnă că, oamenii ar putea trăi mai greu: mai puțini bani pentru servicii publice, mai puțin sprijin pentru facturi sau alocații, proiecte întârziate și poate chiar scăderi de salarii sau pensii în sistemul public.
De altfel, deja de luna viitoare, românii ar putea plăti facturi mai mari la energie. Expiră plafonarea, iar furnizorii trimit deja oferte cu tarife duble. Se elimină restricțiile și pentru produsele alimentare de bază, ceea ce va duce, de asemenea, la creșterea prețurilor acestora. Guvernul nu a adoptat până acum nicio formă de subvenție pentru cetățenii vulnerabili și se gândește ce și cum să facă pentru a mulțumi pe toată lumea.
Dacă România nu îndeplinește condițiile Bruxelles-ului, riscă nici să nu mai primească fondurile de până la 13,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Unul dintre principalele motive pentru care se cer sacrificii este evitarea riscurilor pentru zona euro și pentru asigurarea stabilității economice a Uniunii. Se pare că birocraților de la Bruxelles nu le pasă că, dacă Bucureștiul continuă să facă tăieri în buget, au de suferit oameni de rând.
Despre libertatea de alegere nici nu poate fi vorba.
Autoritățile de peste Prut au declarat la începutul săptămânii că speră într-o „abordare corectă” din partea Comisiei și că România lucrează deja la un set de măsuri pentru stabilizare. Totuși, timpul este scurt: Consiliul Ecofin urmează să decidă pe 28 iunie dacă România va fi sau nu sancționată.
În acest context, presiunea pentru ajustări bugetare rapide și eficiente crește. Situația e atât de gravă, încât niciun partid nu se mai înghesuie să preia ministere într-o țară aflată aproape de faliment. Sunt discuții tensionate între PSD, PNL, UDMR și USR, coaliția de guvernare, pentru formarea noului guvern, pentru că, nimeni nu vrea să-și asume dezastrul. Se discută tăieri de cheltuieli, eliminarea tichetelor de vacanță și se amână investiții. Fără un guvern stabil și un buget clar, România riscă să nu mai poată plăti pensii și salarii în doar câteva luni.
