În Europa crește sentimentul naționalist în rândul electoratului și, respectiv, reacția împotriva influenței UE. O vedem din rezultatul alegerilor prezidențiale din Polonia, unde învingător a ieșit naționalistul Karol Nawrocki.
Acesta a câştigat al doilea tur al scrutinului cu 50,89% din voturi. Nu a ajutat se pare nici vizita la Varșovia a președintelui proaspăt ales al României, Nicușor Dan în sprijinul candidatului proeuropean Rafał Trzaskowski.
Deși funcția prezidențială în Polonia este în principal simbolică, șeful statului deține atribuții importante în domeniile politicii externe și apărării, precum și dreptul de veto asupra proiectelor legislative. Acest veto poate fi respins doar cu o majoritate calificată de 60% în parlament — un prag pe care actualul guvern, condus de Donald Tusk, nu îl întrunește.
Această tendință de întărire a dreptei naționaliste nu este izolată. Și la nivelul Parlamentului European, alegerile de anul trecut au adus un avans semnificativ partidelor de extremă dreapta, în mai multe state membre ale UE, inclusiv Franța și Germania.
Aceste formațiuni sunt, în general, împotriva sprijinului necondiționat pentru Ucraina și critică rolul activ al UE în acest conflict. În Franța, partidul lui Marine Le Pen a surclasat formațiunea președintelui Emmanuel Macron, determinându-l să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate. Deși creștin- democrații rămân cea mai mare forță în Parlamentul European, spectrul politic s-a mutat vizibil spre dreapta.
Acest lucru reflectă faptul că tot mai mulți cetățeni europeni sunt obosiți de efectele prelungite ale războiului ruso-ucrainean – în special de costurile economice, criza migrației agravată de conflict, teama de escaladare militară și percepția că UE se implică prea mult într-un conflict extern, în detrimentul problemelor interne.
