Șeful comisiei parlamentare pentru economie din partea PAS, Radu Marian, are un nou motiv de bucurie și mândrie. El susține că Moldova a stabilit, pentru prima dată în istorie, un record în creșterea exporturilor.
Iar această afirmație vine din partea unui deputat al partidului de guvernare tocmai în momentul în care toți economiștii din țară avertizează despre prăbușirea catastrofală a acestui indicator.
Dar, după cum se dovedește, Marian nu se referă la exporturile de produse agricole sau bunuri industriale – ci la exportul de servicii.
De ce acest lucru nu este un motiv de mândrie națională, ci mai degrabă un semn al degradării? Și cum, prin distrugerea propriilor ramuri economice, Moldova sub regimul Sandu–PAS se transformă într-o țară complet dependentă de importuri – aflați din comentariul colegei noastre, Olga Dziatkovskaia.
Zilele trecute, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a vorbit despre exporturile Moldovei. A înșirat o adevărată tiradă pe pagina sa de Facebook, la care a atașat și un grafic…din care reiese că odată cu venirea PAS la putere, exportul de mărfuri a crescut cu 44%.
Iar exportul de servicii — nu de legume, fructe sau produse industriale, ci anume servicii — cică a crescut cu 45%. Și asta, potrivit lui, ar reflecta trecerea la o economie mai competitivă și — atenție — la o dependență mai redusă de agricultură. Ei bine, acum totul e clar.
Și noi ne tot întrebam cum de, într-o țară agrară, autoritățile au întors spatele fermierilor, care se află în pragul falimentului, însă regimul Sandu–PAS nu-i aude. Guvernarea PAS nu mai are nevoie de agricultură. Puteau să spună asta de la bun început. Au folosit agricultorii la maximum în 2022, iar apoi i-au aruncat la marginea drumului ca pe ceva inutil.
În primul rând, spune Radu Marian, creșterea medie anuală a exporturilor Moldovei, de la venirea la putere a regimului Sandu– PAS, este de 9,5%, ceea ce înseamnă o creștere totală de 44% — de la 2 miliarde 470 de milioane de dolari în 2020, la 3 miliarde 550 de milioane de dolari în 2024.
În al doilea rând, din cauza exploziei exporturilor moldovenești din 2022, provocată de războiul din Ucraina, în prezent exporturile Republicii Moldova sunt în scădere, pentru că se stabilizează treptat.
RADU MARIAN, deputat PAS, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe
La un moment dat, 75% din exporturile noastre către Ucraina erau reexporturi — medicamente, alcool, produse agricole. Între timp, aceste volume au scăzut, într-un proces firesc de corecție.
În paralel, are loc o reorientare importantă către exportul de servicii, mai sustenabil pe termen lung. Domenii ca IT-ul, transportul și turismul au crescut constant, ajungând în 2024 la 2,7 miliarde de dolari — dublu față de 2020.
Avem acum un sold pozitiv de 1 miliard de dolari la exportul de servicii, ceea ce înseamnă că exportăm servicii cu un miliard de dolari mai mult decât importăm.
Și asta, potrivit președintelui comisiei parlamentare de profil, „pentru prima dată, exportul de servicii a depășit 45% din exporturile totale,
semn al trecerii spre o economie cu valoare adăugată mai mare și mai puțin dependentă de agricultură sau comerț exterior.”
Frumos spus, dar să nu ne grăbim cu aplauzele. Nimeni nu contestă importanța sectorului IT sau a serviciilor moderne. Problema e alta: ele nu trebuie să se dezvolte în detrimentul unor ramuri vitale, cum ar fi agricultura.
Și mai e ceva: aceste servicii „cu valoare adăugată mare” lucrează, în realitate, cu materie primă venită din afară. IT-iștii noștri muncesc pentru companii străine, la prețuri mai mici decât colegii lor din Vest. Cine va hrăni, la propriu, această economie digitală, dacă lăsăm agricultura să moară?
Întrebarea e simplă: încotro ne îndreptăm, în ritmul acesta? Magazinele din Moldova sunt sufocate de produse alimentare de import – de la lapte și unt, până la crupe, legume și fructe din Ucraina, România, Polonia sau Turcia. Uleiul de floarea-soarelui produs în Moldova a devenit, practic, un lux. Singurul produs care încă nu a fost substituit prin import este pâinea. Dar, la cât entuziasm arată autoritățile în a ignora agricultura, cât mai rezistă și asta?
Și atunci, dle Radu Marian, cum stăm cu securitatea alimentară a țării? Ne îndreptăm, încet și sigur, spre o dependență totală de importuri. Asta nu doar că sfidează orice bun-simț economic, ci încalcă și obligațiile prevăzute în legislație.
Dar răspunsul guvernării Sandu-PAS este mereu același: „nu e vina noastră, e contextul internațional”. Se aruncă vina pe instabilitatea economică globală, pe războiul din Ucraina, pe prețurile mici la cereale și restructurarea lanțurilor logistice în favoarea Ucrainei. Iar în final, Radu Marian recunoaște resemnat: „toate aceste probleme nu sunt generate de guvern, ci de piața internațională”.
Oare?Saudoarneascundemdupădeget?Cifreleoficiale– postate chiar în comentariile la declarațiile parlamentarului – spun altceva. Și tot acele cifre arată limpede consecințele directe ale politicilor promovate de guvernarea PAS. Cine răspunde pentru ele? „
Președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe – de la începutul anului avem deja un deficit al balanței comerciale de 1,7 miliarde de dolari. În anul 2024, deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova a constituit 5,5 miliarde de dolari.”
La aceste critici, Radu Marian a preferat să tacă. În schimb, nu poate ascunde realitatea crudă a statisticilor oficiale: exporturile scad, importurile explodează. Numai în primul trimestru al acestui an, exporturile au coborât aproape 12%. Mai grav, exporturile de bunuri produse efectiv în Moldova s- au redus cu 10,7%, restul fiind doar reexporturi. Pe de altă parte, importurile continuă să crească alarmant — cu peste 18% în aceeași perioadă.
Așadar, cifrele nu mint: economia noastră depinde tot mai mult de exterior, iar guvernarea tace când vine vorba de consecințe.
EXPORTURILE-IMPORTURILE MOLDOVEI, ianuarie– martie 2025, BNS
Scăderea generală a exporturilor –11,9%
Din volumul total, scăderea exporturilor de mărfuri de producție moldovenească –10,7%
Creșterea importurilor — +18,3%
Ponderea importurilor din UE a crescut cu +39,7% Creșterea deficitului balanței comerciale: +40,9% Exporturile acoperă importurile doar în proporție de 31,8%
Statistica privind exporturile reflectă o imagine reală și foarte sumbră a economiei naționale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic
Datele publicate de Biroul Național de Statistică și graficele anexate confirmă o tendință negativă, agravată în special de sectorul agricol și de industria prelucrătoare. După ce a atins un maxim de 4,34 miliarde dolari în anul 2022, exportul Republicii Moldova a intrat pe un trend accentuat descendent.
Fostul viceprim-ministru și ex-ministru al Economiei, Octavian Calmîc, a declarat pentru Canal 5 că, începând cu 2021, indicatorii macroeconomici ai Moldovei se deteriorează constant.
OCTAVIAN CALMÎC, fost viceprim-ministru și ex- ministru al economiei
Înanul2024avemceimaipalizișimaiîngrijorătoriindicatori macroeconomici–începândcucreștereaPIB-ului,careeste mizeră,lanivelulmarjeideeroare–0,1%,iartransferuriledin străinătate sunt în scădere. Asta înseamnă că nu există susținere a cererii interne pentru produsele autohtone și alte bunuri. 4:15 Agricultura abia mai supraviețuiește, fiind din 2022 într-o criză profundă. Industria – vedem o retragere de capital, atât străin, cât și intern.
În anul 2023, investițiile străine s-au reduscu40%,iaranultrecut–cu28%,ceeace,firește,afectează interesele economice și sociale ale populației noastre.
Octavian Calmîc susține că, în ceea ce privește exporturile, sancțiunile antirusești, la care Moldova s-a alăturat voluntar, au fost factorul principal al declinului economic. Anterior, piața CSI și cea europeană funcționau complementar: exportam anumite produse în CSI, altele în UE, iar această diversificare reprezenta un avantaj comercial important.
Însă guvernarea actuală s-a aliniat tuturor sancțiunilor, ceea ce a dus practic la dispariția exporturilor către țările CSI, iar livrările către UE sunt insignifiante. Cele mai grele lovituri au afectat sectoarele agriculturii și industriei.
OCTAVIAN CALMÎC, fost viceprim-ministru și ex- ministru al economiei
Este vorba despre agricultură și industrie, pentru că fără astfel de piețe de desfacere nu vom putea asigura în niciun fel o creștere economică durabilă.
Practic, ne aflăm deja de doi ani într-o recesiune economică. Cel mai probabil, acest lucru va duce la o deteriorare a situației economice.
La o înrăutățire a balanței comerciale – ceea ce va duce la închiderea fabricilor, uzinelor și a micilor afaceri, care nu se simt deloc confortabil, în ciuda promisiunilor făcute și a discursurilor privind debirocratizarea proceselor economice; din păcate, birocrația devine tot mai prezentă, și din acest motiv, cel mai probabil, vom înregistra tendințe negative la toți indicatorii macroeconomici și în acest an.
Expertul Octavian Calmîc atrage atenția că renunțarea la resursele energetice mai ieftine este o greșeală strategică majoră a autorităților moldovene. Aceasta a făcut ca producția autohtonă să devină scumpă și necompetitivă, iar prețurile să explodeze, afectând puternic nivelul de trai al populației.
Cea mai gravă problemă rămâne însă creșterea alarmantă a datoriei publice, care va forța autoritățile să majoreze impozitele atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cetățeni. Calmîc avertizează că Moldova se află deja într-o „groapă” adâncă a datoriilor, iar înăsprirea politicii fiscale este inevitabilă, posibil chiar până la sfârșitul acestui an.
Economistul Oleg Kosîh întărește acest semnal de alarmă, arătând că România, o țară membră UE, a fost nevoită să recurgă la tăieri de salarii și pensii ca urmare a creșterii datoriei publice de la 48,7% la 54,7% din PIB în doar trei ani. Moldova, cu ritmul actual, pare să urmeze aceeași cale periculoasă, dar cu resurse și capacități mult mai limitate.
OLEG KOSÎH, expert economic
Guvernul României cheltuiește mai mult decât încasează, iar economiștii avertizează că până în 2029, fiecare al 10-lea leu din buget va fi dedicat plății datoriei. Cauza? Împrumuturi luate mult mai rapid decât a crescut economia. Déjà vu? În Moldova, situația e și mai gravă: datoria crește mai repede, iar economia abia se dezvoltă, ceea ce înseamnă că factura va veni mai repede și mai dureroasă.
Ministerul Finanțelor de la Chișinău ar trebui să le mulțumească predecesorilor care au lăsat un nivel scăzut al îndatorării, altfel ne așteaptă o poveste veche – tăieri drastice de salarii și pensii, așa cum s-a întâmplat în România în 2010 sub guvernul Emil Boc.
Fostul premier Vlad Filat denunță prăbușirea economică și creșterea datoriilor ca fiind rezultatul unei politici inepte a guvernării PAS, care a reușit „imposibilul”: să distrugă o ramură vitală a economiei în vreme de pace. Falimentul agriculturii cu „pașaport european” afectează acum întreaga țară, lovind atât mediul de afaceri, cât și populația.
VLAD FILAT, fost prim-ministru
Aceasta este, fără echivoc, confirmarea unei catastrofe anunțate de ani de zile. Guvernul PAS, prin incompetența sa cronică, a distrus aproape complet sectorul zootehnic și industria lactatelor. În 2015, Moldova producea 120.000 de tone de produse lactate — exact cât consumăm și astăzi, fiind practic autosuficienți.
Acum însă, peste 40% din produsele lactate sunt importate, de două ori mai mult decât acum cinci ani. În ultimii cinci ani, efectivul de vaci de lapte a scăzut cu 25%, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimele 75 de ani.
Aceasta nu este doar o rușine națională, ci un eșec profund cauzat de lipsa totală de viziune și competență. Este cel mai clar exemplu cum un guvern ineficient poate provoca țării pagube mai mari decât un război. Când o țară agrară nu mai poate asigura laptele pentru copii, nu este o criză temporară, ci un colaps total.
Situația este la fel de gravă și în producția de ulei vegetal, cu o prăbușire completă a exporturilor și o reducere drastică a producției la cele mai mari fabrici locale. Ramura e în prag de faliment, iar guvernarea nu pare să-i pese. Vom cumpăra totul din import, iar europenii și-au atins scopul, în timp ce noi nici măcar nu am încercat să ne protejăm producătorii.
Un alt semnal de alarmă: doar anul trecut s-au închis 33.000 de locuri de muncă, dintre care 31.000 în agricultură. Unde sunt cele câteva sute de locuri promise de Sandu și PAS? Între timp, sărăcia crește nu an de an, ci zi de zi.
În aprilie, prețurile au urcat din nou la toate produsele și servicii, inclusiv la medicamente, energie și apă. În unele localități, consilierii PAS au majorat tarifele comunale de câteva ori, justificându-se prin „alinierea la inflație”. Acest haos al prețurilor nu pare să aibă margini.
Fostul viceprim-ministru Alexandru Muravschi avertizează clar: nu este vorba de fluctuații sezoniere, ci de o inflație persistentă și în creștere, care erodează constant puterea de cumpărare a cetățenilor Moldovei.
ALEXANDRU MURAVSCHI, fost viceprim-ministru
Creșterea prețurilor medii în primele patru luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024 a fost de 8,6%. Numai în aprilie 2025 față de aprilie 2024, prețurile la legume au urcat cu 29%, la fructe cu 30%, la ouă cu aproape 12%, la lapte și produse lactate cu 6%, iar la carne cu aproape 3%. Nu mai vorbim de o simplă creștere sezonieră, ci de o inflație persistentă și alarmantă la produsele alimentare de bază. În multe cazuri, aceste creșteri depășesc majorările pensiilor și salariilor, făcând populația tot mai săracă.
Cum ar trebui să reacționeze autoritățile când economia este în degradare continuă, exporturile scad, deficitul comercial bate recorduri, investițiile noi lipsesc, iar cele existente se retrag? Când inflația le mănâncă veniturile oamenilor, iar aceștia, deznădăjduiți, visează să emigreze în masă? Și totuși, autoritățile nu par să fie îngrijorate. Ele vorbesc cu emfază despre „succesele” eurointegrării.
Unul dintre aceste „succese” este, se pare, deschiderea unei morgi… O morgă care respectă standardele europene.
De obicei, astfel de lucrări, în spitale, se fac discret, fără tam-tam. E o necesitate, nu un motiv de PR. Dar premierul Dorin Recean și ministra sănătății, Ala Nemerenco, au inaugurat solemn această morgă din Spitalul raional Hîncești, iar premierul a anunțat cu mare fast evenimentul pe rețelele sociale.
Probabil acesta este cel mai bun simbol al guvernării PAS – un regim care preferă să se laude cu morgi „europene”, în timp ce țara se scufundă. Analistul politic Dmitrii Ciubașenko a descris asta cu multă precizie.
DUMITRU CIUBAȘENCO, analist politic
Dorin Recean: Chiar și atunci când moldovenii noștri fac reparații în Rusia, este o euroreparație. Chiar și atunci când premierul și ministrul sănătății deschid o morgă nouă, este o euromorgă.
Așa trăim — între absurditatea economică și absurditatea politică, cu semne evidente ale unei decadențe morale.
