Vă mai amintiți – era un cântec în limba rusă, unde se spunea că viața e doar o clipă dintre trecut și viitor. Exact așa, într-o singură clipă, în doar cinci secunde, întreaga agendă verde promovată în UE de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a eșuat. Această agendă a fost impusă atât țărilor membre, cât și Moldovei.
A fost simbolic: pe 25 aprilie, secretarul de stat al Ministerului Energiei al Republicii Moldova, Constantin Borosan, a anunțat cu mândrie că în țara noastră s-a atins un nou record — ponderea energiei verzi a ajuns la 36%. Iar trei zile mai târziu, Spania, Portugalia și o parte din Franța au fost cuprinse de întuneric. Și asta, după ce, cu doar câteva săptămâni înainte, autoritățile din Spania au raportat cu entuziasm Comisiei Europene că sistemul lor energetic a trecut complet la surse regenerabile. Dar să le luăm pe rând, să analizăm ce s-a întâmplat și dacă un astfel de scenariu ne-ar putea amenința și pe noi.
Așa cum a relatat „Radio Svoboda”, întreruperea energiei electrice în Spania și Portugalia a început încă de cu zi. Pe Peninsula Iberică, semafoarele au încetat să mai funcționeze, ceea ce a dus creat ambuteiaje pe șosele. Transportul public s-a oprit, trenurile au rămas blocate în tuneluri, toate întreprinderile și-au sistat activitatea, bancomatele nu mai erau funcționale, iar rețeaua de telefonie mobilă a căzut complet. Oamenii au intrat în panică. Unele magazine au continuat să funcționeze utilizând generatoarele, iar cei care aveau numerar s-au grăbit să cumpere apă, hârtie igienică și acumulatoare. Prețurile au crescut de câteva ori la toate produsele. Mulți oameni își făceau griji pentru rudele lor, la care nu puteau ajunge și nici nu le puteau suna. În doar câteva minute, Spania și Portugalia au fost cuprinse de haos, iar unii cetățeni, din cauza stresului, au avut nevoie de îngrijiri medicale, doar că nici ambulanța nu putea fi chemată. Spaniolii și portughezii au fost nevoiți să acorde singuri primul ajutor celor care aveau nevoie de el.
Toate informațiile despre investigarea cauzelor care au dus la blackout au fost în cele din urmă clasificate. Deși inițial, în grabă, au fost emise diverse ipoteze privind cauza incidentului – de la fenomene atmosferice neobișnuite, până la un posibil atac cibernetic, specialiștii au exclus rapid implicarea hackerilor, afirmând că problema este internă și ține de calitatea sistemului energetic. Doar imaginați-vă: în numai 5 secunde, din rețeaua electrică au dispărut pur și simplu 15 gigawați, ceea ce a provocat fluctuații foarte puternice în fluxurile de energie electrică. Aceasta reprezintă aproximativ 60% din întreaga cantitate de consum. În cele din urmă, a declarat reprezentantul companiei energetice spaniole Red Eléctrica, Eduardo Prieto, acest lucru a dus la deconectarea sistemului energetic spaniol de la rețeaua europeană și la o pană de curent de proporții în toată țara. Însă acest eveniment, cu totul excepțional ca amploare, a devenit un prilej de reflecție asupra riscurilor asumate atunci când se renunță complet la sistemele energetice tradiționale în favoarea celor „verzi”, promovate cu atâta insistență de Comisia Europeană. Și politicienii din opoziție nu au rămas în umbră, declarând deschis că acest proiect al Comisiei Europene este excesiv de politizat.
„Avem multă energie regenerabilă, și asta e bine, dar ea este instabilă. Sistemul nostru energetic este folosit cu o încărcătură ideologică imensă„, a declarat președintele Partidului Popular din Spania, iar liderul partidului „Patrioții”, Franța a spus – cităm – „Uniunea Europeană vrea să implementeze același model în Franța. Se prevede instalarea de turbine eoliene și panouri solare suplimentare. Totuși, acest lucru ar putea distruge sistemul nostru energetic și duce la întreruperi similare.”
ALBERTO NÚÑEZ FEIJÓO, președintele Partidului Popular din Spania
Avem multă energie regenerabilă, și asta e bine, dar ea este instabilă. Sistemul nostru energetic este folosit cu o încărcătură ideologică imensă.
Și în România s-a instalat panica. Publicația Libertatea se întreabă care ar putea fi consecințele renunțării la combustibilii fosili și cât de rezistent este sistemul energetic european – și cel românesc, în special?
„Aceasta este cea mai amplă pană de curent din Europa din ultimele două decenii. Defecțiune catastrofală în alimentarea cu energie electrică a ridicat întrebări stringente cu privire la rezistența infrastructurii rețelelor electrice din Europa, în condițiile în care guvernele se grăbesc să implementeze sisteme bazate pe surse regenerabile de energie și să reducă emisiile de dioxid de carbon… Deocamdată nu este clar ce a provocat scăderea frecvenței. Totuși, fluctuațiile de frecvență nu sunt ceva neobișnuit – operatorii de rețea le corectează de obicei solicitând producătorilor de energie să crească sau să reducă producția, ori folosind baterii. Însă, în acest caz, nu s-a reușit activarea suficient de rapidă a capacităților suplimentare de producție. Au fost sursele de energie regenerabilă parte din problemă?”, a scris portalul de știri.
Aceasta este cea mai amplă pană de curent din Europa din ultimele două decenii. Defecțiune catastrofală în alimentarea cu energie electrică a ridicat întrebări stringente cu privire la rezistența infrastructurii rețelelor electrice din Europa, în condițiile în care guvernele se grăbesc să implementeze sisteme bazate pe surse regenerabile de energie și să reducă emisiile de dioxid de carbon… Deocamdată nu este clar ce a provocat scăderea frecvenței. Totuși, fluctuațiile de frecvență nu sunt ceva neobișnuit – operatorii de rețea le corectează de obicei solicitând producătorilor de energie să crească sau să reducă producția, ori folosind baterii. Însă, în acest caz, nu s-a reușit activarea suficient de rapidă a capacităților suplimentare de producție. Au fost sursele de energie regenerabilă parte din problemă?
Concluziile la care ajung specialiștii români sunt îngrijorătoare. Fără a cunoaște cauza exactă a celor întâmplate, este imposibil de prezis când, unde și în ce proporții ar putea avea loc un blackout similar data viitoare. Mai mult, probabil, cea mai importantă concluzie, precum și cel mai neplăcut adevăr despre energia verde comparativ cu cea tradițională este următorul: „Sistemul energetic care se bazează pe surse regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană și solară, este mai dificil de gestionat decât cel dominat de centralele tradiționale pe cărbune și gaz”. Profesorul Silviu Gurlui de la Universitatea din Iași a notat pe pagina sa de socializare că analiza rețelelor electrice din România, inclusiv a surselor de energie regenerabilă, arată că riscul sistemic apare de fiecare dată când ponderea energiei regenerabile depășește 70% din total, fără a fi compensată.
„România riscă să ajungă într-o zonă de risc critic în viitorul apropiat, dacă puterea sincronă va scădea, din cauza faptului că sursele de energie regenerabilă domină producția, iar la nivel național nu este instalat niciun sistem de acumulare care să stabilizeze rețeaua. În plus, riscul este amplificat și de lipsa unei reglări raționale a producției și a consumului. Orice situație aparent minoră — cum ar fi înnorarea, oprirea unei centrale eoliene sau o defecțiune în sistemul de transport — poate provoca scăderi semnificative de frecvență și, în consecință, un blackout”, a scris Profesorul Silviu Gurlui
Nici ministrul energiei din România, Sebastian Burduja, nu a putut rămâne indiferent și a făcut apel către Uniunea Europeană să-și reanalizeze planul de renunțare treptată la gaz până în anul 2050. Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a încercat imediat să liniștească statele membre, afirmând că „nu este vorba de nicio catastrofă, securitatea energetică trebuie să rămână o prioritate, iar energia curată produsă local este esențială pentru menținerea rezilienței sistemului energetic european”. Însă mecanismul deja a fost declanșat, iar în UE se aud din ce în ce mai des voci care afirmă că țările membre s-au săturat de proiectele riscante și politizate ale Ursulei, care I-au costat sume uriașe. Potrivit televiziunii naționale RTVE, întreruperea masivă a energiei electrice din Spania, care a avut loc pe 28 aprilie, a avut un impact economic semnificativ. Experții estimează că pierderile pot varia între 1 miliard și 4,5 miliarde de euro.
Ce urmează? Bună întrebare! Dar iată una și mai bună – poate avea loc un blackout similar și în Moldova, mai ales în contextul creșterii ponderii energiei verzi, spre care UE încearcă atât de insistent să reorienteze și țara noastră? Mai mult, dacă luăm în calcul faptul că am renunțat la energia electrică de pe malul stâng și ne-am pus în totalitate în dependență de sistemul energetic românesc, care, după cum tocmai am spus, este el însuși foarte vulnerabil. În acest context, apare întrebarea principală: are oare Moldova un plan concret pentru o asemenea situație, unde să fie prevăzute cu precizie, pas cu pas, acțiunile autorităților de toate nivelurile, ale serviciilor de urgență, poliției ș.a.m.d.?
Este greu de crezut că un astfel de plan există, dacă până și în Spania a fost o adevărată catastrofă. Pe site-ul ministerului de profil nu există nicio informație cu privire la un asemenea scenariu. Nici măcar după ce, în 2022, Moldova a trecut de două ori prin blackout din cauza conflictului militar din Ucraina, întrucât rețelele electrice ale Ucrainei și Moldovei sunt sincronizate cu rețeaua continentală europeană. Anume prin Linia electrică aeriană de interconexiune Isaccea-Vulcănești-Moldgres, Moldova primește acea energie electrică achiziționată din România. Dacă apare o problemă, în acest sistem există deocamdată posibilitatea de a echilibra variațiile și de a restabili alimentarea cu energie într-un timp cât mai scurt.
Însă, odată cu creșterea ponderii energiei verzi, sporesc și riscurile legate de această tranziție.
Potrivit datelor furnizate de „Energocom”, de exemplu, în luna martie, din volumul total de energie electrică achiziționat, 65,03% a fost de import. Producția internă a constituit 34,97%, iar energia electrică cumpărată din România a acoperit 24,67% din necesarul de consum. Ponderea energiei din surse regenerabile a fost de puțin peste 10%.
Așadar, nu este deloc clar despre care 36% vorbește Ministerul Energiei și secretarul de stat Borosan. Mai mult decât atât, potrivit afirmațiilor sale, se pare că în anumite ore ale zilei, în Moldova se înregistrează chiar un excedent de energie solară și eoliană. În acest context, Borosan propune ca aceste surplusuri să fie folosite pentru dezvoltarea infrastructurii destinate mașinilor electrice, al căror număr este în continuă creștere. Apropo, în Spania, în timpul blackout-ului, nici măcar încărcarea automobilelor electrice nu a fost posibilă. Puteau circula doar cele pe benzină și motorină. De ce menționăm acest lucru? Pentru că este important. Nimeni nu afirmă că sursele alternative de energie sunt ceva rău. Dimpotrivă, ele sunt necesare! Problema este că o țară ca Moldova, care are drept surse stabile de energie verde doar soarele și un vânt moderat, nu ar trebui să urmeze orbește directivele Comisiei Europene, ci să înțeleagă clar toate consecințele. Mai ales că și acest lucru este dovedit de practica statelor UE — costul agendei verzi este extrem de ridicat, mai ales în contextul riscurilor implicite. Riscuri pe care astăzi Uniunea Europeană încearcă din greu să le gestioneze.
Și, în încheiere. Amintim că Pactul Verde European a fost adoptat de Uniunea Europeană în anul 2019, dintr-o dorință fanatică de a obține independența energetică față de Rusia — pe lângă grija pentru mediu, desigur. Tuturor țărilor li s-a impus ca până în anul 2050 să renunțe complet la combustibilii fosili, adică să reducă la zero emisiile de dioxid de carbon. Au fost chiar create fonduri de investiții și bănci specializate pe sectoare pentru a sprijini această tranziție.
Însă, în 2023, a venit trezirea la realitate, când la Forumul Economic Mondial principalii promotori ai agendei verzi au recunoscut eșecul acesteia. S-a constatat brusc că energia verde nu contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră — dimpotrivă, acestea cresc. Cei mai mari investitori au declarat că proiectele legate de climă reprezintă riscuri majore de investiții și au început să-și retragă banii din inițiativele verzi ale Uniunii Europene.
Însă despre asta, desigur, regimul Sandu–PAS preferă să tacă și urmează orbește instrucțiunile venite din partea UE, la fel ca în toate celelalte domenii. Pentru că, în baza agendei verzi, Comisia Europeană alocă fonduri regimului aflat la guvernare. Aceasta este prețul harakiri-ului energetic făcut în numele jocului geopolitic al Bruxelles-ului, care a uitat complet că tocmai resursele energetice ieftine din Rusia au permis economiei europene să fie puternică timp de multe decenii. Acum, din economia europeană n-au mai rămas decât niște ruine. Însă funcționarii Comisiei Europene nu par prea afectați. De exemplu – fostul comisar european Frans Timmermans, despre care s-a aflat că plătea fonduri ecologiste pentru a-i convinge pe europarlamentari să susțină „restricțiile verzi”. După cum scrie presa europeană, doar suma dovedită care a ajuns la activiștii ecologiști a fost de 700 de mii de euro — aceștia erau plătiți per „cap” de europarlamentar convins să „apere mediul înconjurător”. Eurodeputați din Polonia și Italia cer Ursulei von der Leyen explicații clare și o anchetă amănunțită privind schemele de corupție din jurul agendei verzi.
Interesant, oare cât valorează „capul” unui deputat PAS, gata să voteze orice inițiativă, atâta timp cât vine de sus, de la curatorii europeni? Iată așa ajungem într-un mediu de trai deloc… ecologic
