O treime din populația țării noastre trăiește sub pragul sărăciei. Anul trecut, nivelul sărăciei absolute în Moldova a fost de 31 la sută, indicatorul fiind cel mai mare din 2014 încoace. Despre aceasta se spune în primul raport al guvernului privind progresul de realizare a agendei Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 2030. Concluziile documentului vor fi utilizate la Summit-ul ONU privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, care are loc zilele acestea la New York.
În 2019, a fost aprobată o nouă metodologie de calcul a pragului sărăciei, care, potrivit formulei, în Moldova constituie aproximativ 2.200 de lei lunar. Pe baza datelor prezentate de Guvern în raportul său, fiecare al treilea locuitor al republicii trăiește acum sub acest nivel.
“În anul 2022, din cauza șocurilor crizei energetice și a inflației generale pe fundalul războiului din Ucraina, rata sărăciei, atât a celei extreme, cât și a celei absolute, a crescut în Republica Moldova, iar extinderea programelor de asistență socială și compensații la energie a reușit doar să atenueze impactul crizei”, se spune în documentul publicat.
În anul 2022, din cauza șocurilor crizei energetice și a inflației generale pe fundalul războiului din Ucraina, rata sărăciei, atât a celei extreme, cât și a celei absolute, a crescut în Republica Moldova, iar extinderea programelor de asistență socială și compensații la energie a reușit doar să atenueze impactul crizei.
Sărăcia absolută a crescut la 31,1% anul trecut, în ciuda eforturilor Guvernului de a sprijini populația prin extinderea programelor de asistență socială și compensaţii la energie. Această rată este cea mai mare în Moldova din 2014, iar cea mai scăzută a fost în 2018 – 23 la sută. Potrivit raportului, în condițiile unor presiuni inflaționiste înalte generate de războiul din Ucraina, în 2022, veniturile reale ale gospodăriilor au scăzut cu 5,9%. Potrivit datelor prezentate, în medie, 20% din veniturile gospodăriilor provin din transferurile sociale, 12% din remitențe și 60% din salarii.
Creșterea proporției veniturilor din salarii, precum și consolidarea clasei de mijloc, ar putea contribui la diminuarea vulnerabilității la șocuri externe, se arată în document.
În același timp, notează autorii raportului, este esențială continuarea investițiilor în programele de protecție socială, dar și în creșterea economică stabilă.
Printre măsurile luate de Guvern pentru reducerea sărăciei se numără creșterea salariului minim pe țară de la 1 ianuarie curent la 4.000 de lei pentru un program complet de lucru, creșterea proporţiei pensionarilor care primesc pensii, până la 94,6% din numărul total de persoane în vârstă, îmbunătățirea protecției sociale a familiilor în care cresc copii, a persoanelor cu dizabilități, sprijinirea populației în sezonul rece. Bugetul alocat Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice în precedentul sezon de încălzire s-a ridicat la aproape 6 miliarde de lei.
Și conform unui studiu al PNUD, compensațiile pentru energia electrică, plătite anul trecut, au redus sărăcia energetică în Moldova cu 43%, având impact asupra familiilor cele mai vulnerabile.
În același timp, se arată în raport, Republica Moldova este extrem de sensibilă la crize: chiar dacă există unele progrese în reducerea sărăciei extreme, orice criză economică sau socială riscă să readucă populația țării sub pragul sărăciei.
De asemenea, progresul Moldovei în reducerea sărăciei este împiedicat de o economie subdezvoltată, investiții limitate, productivitate scăzută a muncii, vulnerabilitate la crizele economice și schimbările climatice, dezechilibre regionale și nivelul relativ ridicat de sărăcie în comparație cu alte țări. Totuși, conform Strategiei naționale „Moldova Europeană 2030”, adoptată de Parlament toamna trecută, autoritățile intenționează să reducă nivelul sărăciei în țară până în 2025 la 23,7%, iar până în 2030 la 10%.
