Procesul unui simpatizant al reţelei americane neonaziste „Atomwaffen Division”, suspectată că ar fi vrut să declanşeze un „război al raselor” în Germania prin atentate cu bombă şi arme de foc, a început marţi la Frankfurt, relatează France Presse.
Acest german de 20 de ani, pe nume Marvin E., este acuzat de asemenea că a întreprins demersuri pentru a înfiinţa în landul german Hessa o filială a diviziei Atomwaffen (divizia de arme atomice), cunoscută pentru ideologia ei rasistă şi antisemită, informează digi24.ro.
Procesul ar trebui să dureze cel puţin până în noiembrie.
Potrivit parchetului, el îşi imagina ca atacurile sale vor provoca un „război civil al raselor” în trei ani, menit „să conserve populaţia albă”.
Reţeaua neonazistă „Atomwaffen Division”, formată din tineri, a fost creată în 2015 în Statele Unite şi a devenit cunoscută în special prin campanii de recrutare în campusuri.
În Statele Unite, mai mulţi membri ai diviziei Atomwaffen au fost închişi după ce au ameninţat jurnalişti şi militanţi antirasişti.
Marvin E. a început să se informeze pe internet asupra cumpărării armelor de foc şi componentelor care puteau fi folosite pentru a produce explozibili.
Dar el nu a avut timp să-şi pună planurile în practică după ce poliţia l-a arestat pe 21 septembrie 2021, fiind de atunci încarcerat.
Autorităţile germane au făcut din violenţa extremei drepte ameninţarea numărul unu la adresa ordinii publice, înaintea riscului jihadist.
Uciderea în iunie 2019 de către un militant neonazist a lui Walter Lubcke, un ales al partidului conservator care apăra politica de primire a migranţilor promovată de fostul cancelar, a zguduit profund ţara.
La preluarea mandatului în decembrie, ministrul de interne Nancy Faeser a spus că prioritatea ei principală va fi atacarea „celei mai mari ameninţări a ţării: extremismul de dreapta”.
Potrivit unui raport prezentat de Agenţia Federală pentru Informaţii Interne (BfV) în iunie, Germania număra aproximativ 33.900 de persoane aparţinând spectrului extremismului de dreapta în 2021, faţă de 33.300 în 2020.
Dintre acestea, autorităţile estimează numărul persoanelor considerate potenţial violente la 13.500.
