Din cauza lipsurilor, a greutăților prin care trec și a pensiilor de doar câteva mii de lei, care nu le ajung nici pentru strictul necesar, mulți vârstnici din capitală sunt nevoiți să vină într-un parc din sectorul Rîșcani pentru a primi un prânz cald și a-și astâmpăra foamea. Neajunsurile i-au adus în astfel de vremuri, chiar dacă, spun ei, și-au dedicat întreaga viață muncii și credeau că vor îmbătrâni cu demnitate și liniște – un vis care, din păcate, nu s-a împlinit.
Nici de Paști nu își vor permite mai mult. Deși este una dintre cele mai mari sărbători, plină de tradiții și bucurii, nu va aduce pentru toți mese îmbelșugate, cu carne de miel, ouă roșii, pască și alte bunătăți pregătite o dată pe an. Din cauza scumpirilor și a pensiilor mici, mulți pensionari se văd nevoiți să renunțe chiar și la lucrurile cele mai simple. Cu durere, recunosc că nu vor găti nimic, iar Paștele va trece pentru ei umbrit de lipsuri și griji.
În această situație este și mătușa Ana, în vârstă de 74 de ani, care ne-a povestit, cu lacrimi în ochi, cât de greu îi este să întâmpine sărbătoarea fără resursele necesare și cât de mult îi lipsesc obiceiurile de altădată. Deși și-a dedicat întreaga viață muncii la Calea Ferată, ea nu beneficiază de pensie în Moldova, primind anterior banii din Federația Rusă. De când s-au închis conturile bancare, nici măcar puținul pe care îl avea nu mai poate fi accesat, fiind nevoită să se întrețină din ajutoarele celor din jur.
ANA, pensionară
– În general nu voi face nimic pentru că bani nu am. -Dar ce v-ați fi dori? – Aș vrea multe… – Ce feluri de mâncare?
– Aș vrea măcar ouă roșii să vopsesc, dar nu am bani nici pentru asta. Să fac sarmale… Eu mereu, de Paște, dimineața, fiind credincioasă, făceam colivă din grâu. Acum nu pot… chiar plâng. — La ce bucate visați să aveți pe masă?
Eu nu-mi pot permite nimic. V-am spus, nu voi sărbători deloc. Pentru toate trebuie să cumperi: ouă, produse pentru salată, măcar un olivier… Totul trebuie cumpărat. Nu avem bani, nu avem.
Cu vocea frântă, femeia spune că nu mai speră la o masă bogată, ci doar la vremuri în care să-și permită strictul necesar. Pentru ea, Paștele din acest an vine fără bucuria de altădată.
Chiar dacă în suflet își dorește o sărbătoare luminoasă, cu masa plină și casa plină de miros de bucate, realitatea o obligă să întâmpine Învierea în simplitate. Va merge la biserică, însă fără coșul tradițional, iar masa de acasă va rămâne aproape goală.
ANA, pensionară
— Deci sărbătorile vor trece ca o zi obișnuită? — Ca o zi obișnuită… deși mi-aș fi dorit altfel… — Cum ați visa să fie Paștele dumneavoastră? — Aș vrea să fie de toate… Nici măcar fructe nu pot să mănânc pe săturate. Aș vrea atât de mult fructe… Aș cumpăra banane, rodii, mandarine… chiar și kiwi. Piftie să fac, întotdeauna a fost la noi pe masa. De toate, și plăcinte coceam și copturi făceam. Voi merge la biserică de la ora 20:00, dar nu voi lua nimic cu mine deoarece nu am ce lua.
Paștele vine cu multe nevoi și griji și pentru alți pensionari, apăsați de lipsuri și nevoi pe care nu le mai pot acoperi. În locul listelor pline de cumpărături și al pregătirilor de sărbătoare, oamenii își fac calcule dureroase, alegând cu greu ce își pot permite și la ce trebuie să renunțe.
Unii spun că vor încerca să pună pe masă doar strictul necesar, din ce au mai păstrat sau au primit de la rude, în timp ce alții își leagă speranțele de eventualele reduceri din ajun, pentru a cumpăra măcar câteva produse de bază. Pentru mulți însă, masa de Paște nu mai înseamnă belșug, ci compromis și improvizație.
Am o bucată de iepure mi-a dat multă vreme în urmă o soră de la țară și l-am păstrat și îl am acum. Altă soră mi-a dat 20 de ouă de casă.
Să zicem că am să cumpăr și un kg de tocătură de găină să fac niște perișoare, un sos cu smântână.
– Și doar aceasta o să aveți iepure cu cartofi și perișoare cu sos? – Da, cu sos din smântână.
– O să vă permiteți să faceți și cozonac sau pască cu brânză? – Nu trag nădejde Și rulada vreau cu nucă, cu halva. Multe de toate se poate.
Eu voi sta acasă singură sau la copiii, pentru că nu prea sunt bani ca să ne permitem ceva de lux. Va fi modest. – V-ați gândit ce feluri de mâncare să facem? – Poate o salată și ceva felul doi și atât.
Totul va fi simplu, modest. Pensionarii nu au asemenea mijloace ca să putem face ceva mai bogat.Desigur că aș fi vrut piftie, iubesc. Salată șubă și ceva felul doi.
Deocamdată nimic nu știu, ce ne va da Dumnezeu aceea vom pune. 0Nu știu. Se va vedea — deocamdată nu am reușit să cumpăr nimic. Încă e prea devreme să spun. Poate în ajun va fi ceva? Unde sunt reduceri, unde sunt oferte — atunci vom cumpăra. Și atât.
Astfel, deși aceste zile ar trebui să fie dedicate pregătirilor pentru marea sărbătoare a Învierii, din cauza lipsurilor și nevoilor, acești pensionari ajung zilnic la Misiunea Socială Diaconia, unde primesc un prânz cald, uneori singura mâncare pentru acea zi. Stau la rând pentru o porție de hrană, semn că, pentru ei, grija zilei de mâine a înlocuit bucuria Paștelui.
Pentru grija celor nevoiași, și în acest an, Misiunea Socială Diaconia a organizat Campania de Paști „Masa Bucuriei” — un proiect de solidaritate care aduce speranță celor mai vulnerabili. De această dată, a fost înregistrat un rezultat record: aproape 98.600 de kilograme de produse alimentare, colectate din întreaga țară, care urmează să ajungă pe mesele celor nevoiași.
Potrivit directorului Misiunii, numărul persoanelor care au nevoie de ajutor crește de la o zi la alta, iar astfel de inițiative devin tot mai importante pentru a sprijini oamenii aflați în dificultate.
IGOR BELEI, directorul Misiunii Sociale Diaconia
Deservim bătrâni aflați în situații de vulnerabilitate extremă, de aceea noi, campania nu e o ocazie prin care identificăm noi beneficiari. Din păcate, nici această cantitate record nu acoperă nici pe departe nevoia care există la nivelul oamenilor aflați în situații de disperație extremă, de nevoie de lucruri elementare.
Cu toate acestea, autoritățile se laudă că, începând cu 1 aprilie, pensiile au fost majorate cu o sumă fixă de 51,33 lei și indexate cu 6,84%. Însă experții atrag atenția că această ajustare nu reflectă realitatea economică și nu acoperă nivelul real al inflației. Creșterea rămâne simbolică și insuficientă pentru a compensa scumpirile masive din ultimii ani, continuând să erodeze puterea de cumpărare a pensionarilor, care și așa se află într-o situație dificilă.
Potrivit celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică, aproximativ 814.000 de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc în sărăcie absolută. În doar trei ani, numărul persoanelor afectate a crescut cu 170.000, ceea ce reprezintă o creștere de 40% a ratei sărăciei absolute.
