Reforma administrației publice locale, propusă de Guvern, stârnește reacții împărțite în rândul aleșilor locali și al experților. În timp ce unii consideră că amalgamarea primăriilor reprezintă o oportunitate reală pentru dezvoltare și modernizarea serviciilor publice, alții atrag atenția că proiectul rămâne prea general și nu oferă răspunsuri clare la întrebări esențiale privind modul de implementare.
Critici vin și din partea directorului executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, care a declarat, într-un interviu pentru Radio Moldova, că ideile prezentate de secretarul general Alexei Buzu nu sunt noi, iar principala problemă constă în lipsa unor detalii concrete privind aplicarea reformei.
VIOREL FURDUI, director executiv CALM
Nimic nou nu am auzit noi din prezentarea cealaltă. Conceptul. Anume despre aceste lucruri s-a discutat și cunoștea încă înainte de începerea consultărilor. Și aici e prima întrebare care apare, pentru ce a fost nevoie atunci de toate aceste consultări, pentru că la urma urmei să venim tot cu aceași idee de 10, de raioane amalgamate în 10 și primării cu un număr minim de 3000 de locuitori. Într-al doilea rând, răspunzând la întrebarea dumneavoastră, dacă ați observat și domnul secretar general răspunzând la niște întrebări, de fapt nu a dat detalii.
Deci nu a explicat totul, ce o să se ocupe aceste raioane, care va fi această structură, care raioane se unesc sau fuzionează, menționând doar la general că se discută și se va discuta.
Furdui susține că un concept de reformă ar fi trebuit să ofere răspunsuri mai clare și mai concrete privind modul de aplicare și impactul asupra comunităților, subliniind că actuala abordare lasă loc de incertitudini.
Una dintre principalele preocupări vizează modul în care vor fi asigurate serviciile publice și cum vor fi reprezentate localitățile în urma procesului de comasare.
VIOREL FURDUI, director executiv CALM
S-a menționat despre centre unificate de control, ca idee, este bun. Întrebarea este dacă aceste centre vor exista în toate localitățile care pierd primăriile sau doar în centrul comunal care va fi decis să existe. Și așa mai departe. Sunt foarte foarte multe întrebări care un astfel de concept urma în opinia noastră să dea răspuns.
Sunt servicii care erau direct prestate de administrațiile publice locale, servicii nemateriale, în domeniul situației de urgență, contactul cu cetățeanul și așa mai departe, și credem că Guvernul și echipa aceea care se ocupă de reformă trebuie să evalueze toate aceste servicii ca cetățeanul într-adevăr să nu simtă o înrăutățire a situației sale.
CANAL 5 a discutat cu mai mulți președinți și reprezentanți de raioane, care afirmă că nu cunosc, deocamdată, suficiente detalii despre reformă. Aceștia au declarat că au avut doar discuții preliminare cu autoritățile centrale, însă nu li s-a comunicat clar ce se va întâmpla cu raioanele pe care le reprezintă – dacă vor fi menținute sau lichidate.
INA JALBĂ, secretară a Consiliului Raional Anenii Noi
Au fost discuții s-au întâlnit cu aleșii locali din raion, cu toți primarii, cu toată echipa din consiliu. – Dar cunoașteți, raionul Anenii Noi va face parte din aceste zece raioane care vor rămâne sau va fi totuși lichidat?
– Noi nu cunoaștem, a fost întrebarea dată. Noi chiar am adoptat o declarație prin care solicităm autorităților centrale colaboratorii poziționeze în zona centrală, adică cu Chișinău, pentru că așa și geografic și economic mai mult vedem oportunități. Dar bănuiesc că o fim cu Căușeni. Nu cunoaștem, adică, detalii.
– Cunoașteți câți angajați vor rămâne fără serviciu? Absolut nimic nu cunoaștem.
Noi ghicim, o să fie până în toamnă sau până la Anul Nou. Cât mai muncim? Chiar avem și trei angajați care s-au eliberat și-au găsit alt loc de muncă în contextul reformei care se preconizează.
NICOLETA MOROȘANU, președintele raionului Hîncești
Noi am avut o discuție, acum două luni, la Guvern cu toți președinții de raioane, pe marginea reformei teritoriale. Și, respectiv, atunci s-a discutat conceptele, cum ar fi mai potrivit din punctul nostru de vedere să facem această reformă teritorial-administrativă. Respectiv, da, s-a discutat și despre formarea acestor zece mari raioane, inclusiv raionul Hâncești, dar ca centru administrativ, deja urmează să se stabilească, pentru că nu avem informațiile concrete.
VASILE TÎLTU, președintele raionului Florești
A fost numai așa propus dar încă nu a fost bătut în cuie, raionul nostru va fi cu raionul Soroca și cu Drochia, dar până ce nu e bătut în cuie, niște rezultate mai precise vor fi în lunile iunie-iulie, atât doar știu și atât vă spun.
Unii primari susțin că procesul de amalgamare a localităților va fi unul complicat, întrucât există numeroase voci care se opun inițiativei.
VLADIMIR GÎSCA, primarul satului Tîrnova, raionul Dondușeni
Părerea mea este că greu o să meargă. Fiecare stă pe gânduri, aceeași conducere a satului, aceeași săteni, unul vrea de exemplu cu noi, o parte de sat, alții vor cu altcineva. O să vedem pe parcurs care o să fie hotărârile lor și mai departe o să vedem. Dacă nu și nu o să fei ce o să fie atun ci în 2027 când o să facă circumferința și o să spună voi sunteți aici, iar voi acolo.
Reforma APL a fost criticată și de fosta deputată PAS, Olesea Stamate. Aceasta a făcut referire la un sondaj recent realizat de Idata, potrivit căruia doar o pătrime dintre cetățeni consideră necesară reducerea numărului de primării prin comasarea localităților, iar un procent similar susține trecerea la regiuni administrative mai mari, în timp ce 65% se declară împotrivă.
Într-o postare, Stamate a subliniat că, „reforma propusă este prost comunicată. Consultările publice au avut loc, însă datele arată că acestea sunt insuficiente, de calitate redusă și bazate pe abordarea «trebuie» și «noi vom face», fără a întreba efectiv cetățenii cum văd ei schimbările, care sunt temerile lor’’, susține Stamate.
‘’Forțată, poate fi realizată, dar durabil? Nu cred. Exemplele trecutului arată că reforma județelor a fost anulată imediat de guvernarea comunistă, chiar dacă era susținută de 60–70% dintre cetățeni. Dacă actuala guvernare repetă aceleași greșeli, rămâne întrebarea cine va exploata subiectul în campanie și cât de repede ar putea fi anulată reforma după alegeri”, precizează fosta deputată.
De cealaltă parte, liderul PLDM, Vlad Filat susține că reforma este întârziată și că scopul acesteia ar fi ca guvernarea PAS să obțină controlul asupra satelor și raioanelor.
VLAD FILAT, liderul PLDM
La ei abordarea este cu totul alta. Cum să croiască administrativ-teritorial primăriile și raioanele în așa fel încât ei să obțină rezultat cât mai bun în aceste alegeri. Și eu vă spun acum că n-am ce face. Pornind de la oamenii care au ei în teritoriu, în jurul cum să croiască primăriile în jurul candidatului lor, ca să câștigi primăria și ulterior să câștigi raioanul. Este o abordare absolut, absolut, hai să-i spun o dată, nedreaptă.
Deci discuțiile care sunt la nivel local la sta se rezumă. Aleargă de la o primărie la alta, încearcă să fie convinși, acceptați această amalgamare benevolă, vei fi viceprimar, vorbind de primar.
– Deci vă bazați pe declarațiile oamenilor de acolo, de la fața locului, din sate și în localități?
– Pe fapte și lucruri care se întâmplă.
Reprezentanții PAS nu ne-au răspuns pentru un comentariu.
