Războiul din Orientul Mijlociu, care a provocat o criză energetică în țările Uniunii Europene, are o importanță mai mare pentru Bruxelles decât negocierile de aderare cu țările candidate. Acest lucru a fost declarat practic direct de viceprim-ministrul pentru integrare europeană Cristina Gerasimov, în emisie la Radio Moldova.
Cu alte cuvinte, până când războiul din Iran nu se va încheia — iar experții afirmă că și dacă s-ar încheia azi sau mâine, consecințele lui vor fi lichidate de Uniunea Europeană timp de decenii — Moldova și Ucraina, alături de care țara noastră merge „la pachet”, au fost puse pe pauză în Uniunea Europeană.
CRISTINA GHERASIMOV, viceprim-ministru pentru integrare europeană
Extinderea poate trece pe planul doi sau chiar trei.
Depinde cum vom naviga prin aceste ape turbulente, noi ca țară, ca să ne asigurăm că suntem pe agenda Uniunii Europene, în contextul discuțiilor ce țin de extinderea UE.
Reamintim că, în timpul campaniei electorale, partidul de guvernare PAS a promis electoratului că Moldova va adera la UE în 2028. Ulterior, deja după alegeri, reprezentanții PAS au modificat termenul de aderare pentru anul 2030, declarând că au fost înțeleși greșit. Într-un interviu acordat unui post de televiziune proguvernamental, președintele Maia Sandu a declarat, de asemenea, că PAS nu a promis integrarea europeană a Moldovei în UE până în 2028, ci a vorbit doar despre pregătirea pentru aderare.
În același timp, aceste afirmații au fost contrazise chiar și de ambasadoarea UE în Moldova Iwona Piórko. Ea a spus că este puțin probabil ca țara noastră să adere la UE în timpul mandatului ei, care expiră în 2029. Mai mult, Piórko și-a exprimat nedumerirea față de faptul că în mass-media proguvernamentală se scrie mult despre rezultatele deja obținute de Moldova pe calea integrării europene, subliniind că nu este chiar așa, iar țara noastră nu a avut mai mult succes decât altele, aflându-se abia la începutul unui drum dificil de reforme și având încă mult de muncit.
De asemenea, menționăm că, în cadrul unei vizite recente la Kiev, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a refuzat să indice o dată exactă pentru aderarea Ucrainei la UE (amintim că autoritățile de la Kiev solicită că acest lucru să se întâmple în 2027). Ea a declarant că autoritățile ucrainene trebuie să se concentreze asupra reformelor calitative în diferite domenii, inclusiv în sistemul de justiție și în lupta împotriva corupției.
În plus, în pofida încercărilor șefei Comisiei Europene de a modifica formatul și condițiile de acceptare a Ucrainei în Uniunea Europeană, sub forma unui statut de „membru parțial” și fără drept de vot, o serie de țări importante ale UE, precum Germania, Franța și Italia, s-au opus categoric analizării unui asemenea scenariu. După cum a recomandat Germania Kievului, după reforme și îndeplinirea tuturor condițiilor de aderare, ar mai fi necesar încă aproximativ 20 de ani de „așteptare” pentru ca Uniunea Europeană să se convingă că Ucraina este cu adevărat pregătită.
Despre Moldova, care prin decizia conducerii PAS s-a „atașat” la vecinul ucrainean în chestiunea integrării europene, nici măcar nu se discută în aceste dezbateri deocamdată. Oare după ce vom îndeplini toate condițiile și reformele — lucru de care țara noastră este încă departe — câți ani de „așteptare” ne vor stabili europenii în anticamera Europei?
