Criză în Educație. Numărul total al elevilor din Republica Moldova ar putea scădea cu aproximativ 30 la sută până în anul 2040, potrivit unui studiu prezentat de Institutul de Politici Publice.
Datele arată că, în perioada anilor 2000–2024, efectivul copiilor din învățământul primar și secundar general s-a micșorat deja în jumătate de la 631 de mii la 335 de mii. În mediul rural, reducerea a fost de 61%, iar în cel urban de 27 la sută. Iar, prognozele demografice indică declinul continuu al numărului elevilor.
Totodată, studiul relevă că în anul 2025, în Moldova existau 1.170 de instituții de învățământ general în care studiază în mediu 285 de copii. Conform clasificării PISA, școlile mici au sub 400 de elevi, cele medii între 400 și 900, iar cele mari peste 900.
Analiza rezultatelor arată o corelație directă între dimensiunea școlii și performanțele elevilor. În anul 2025, nota medie la examenele de absolvire a gimnaziului în școlile foarte mici a fost de 5,77, comparativ cu peste 7,1 în școlile mari. Totodată, accesul la profesori specializați, laboratoare și activități extracurriculare este semnificativ mai redus în instituțiile cu efective mici.
Scăderea natalității, migrația și reducerea constantă a populației de vârstă școlară au generat presiuni tot mai mari asupra sustenabilității rețelei școlare, în special în mediul rural, menționează autorii studiului.
Printre cele mai grave probleme identificate se numără menținerea unei rețele școlare supradimensionate, incapabile să se adapteze la tendințele demografice, precum și utilizarea ineficientă a infrastructurii existente. Autorii mai semnalează ignorarea, de către unele instituții și autorități locale, a regulilor privind formarea claselor, grupelor, cercurilor și tarifarea cadrelor didactice, dar și abateri de la formula de finanțare per elev, modificată tot mai des pentru a conserva situația existentă.
În plus, investițiile capitale sunt alocate ad-hoc, fără planuri strategice de modernizare, iar nivelul de pregătire al unor profesori, mai ales al celor care activează în școli mici și în mai multe instituții, nu corespunde pe deplin cerințelor pedagogiei moderne. În același timp, criza este agravată de deficitul de profesori, mai ales în mediul rural, unde aceștia ajung adesea să predea mai multe discipline, inclusiv în afara specializării lor.
Autorii studiului cer responsabilizarea autorităților publice locale pentru aplicarea consecventă a politicilor menite să ridice calitatea educației. În același timp, se propune continuarea măsurilor de atenuare a deficitului de cadre didactice, inclusiv prin promovarea profesiei în rândul absolvenților. Printre recomandări se mai regăsesc salarizarea diferențiată a angajaților din învățământ, în funcție de evoluția în carieră și performanță, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă din sistem.
Am telefonat la responsabili ai Ministerului Educației pentru a comenta datele studiului, însă nimeni nu ne-a răspuns la apeluri. Într-un comunicat de presă, ministerul susține că soluția este adaptarea rețelei școlare la noile realități demografice, inclusiv prin reorganizarea școlilor cu prea puțini elevi. Autoritățile promit să mențină școlile primare în localități, să asigure transport gratuit și sprijin financiar pentru elevi, iar profesorilor să le ofere măsuri de reconversie profesională, relocare și compensarea cheltuielilor de deplasare.
Reforma Educației va viza peste 1.300 de elevi din cei aproximativ 330.000 din sistem, prin reorganizarea a 73 de instituții de învățământ. În același timp, opoziția critică reforma, considerând că s-ar putea găsi bani pentru școlile mici, însă autoritățile preferă să cheltuie, de exemplu, pentru înarmare. Iar odată cu școlile, mor și satele.
Autoritățile promit ridicarea lefurilor din luna septembrie, dar nu se știe cu cât anume. Ministrul Educației Dan Perciun susține că majorarea salariilor va avea loc în cazul în care vor exista „premise geopolitice”.
