Cu un buget de milioane, adună hârtii cu informații, fac recomandări și sunt doar câțiva angajați. Centrului Național de Management al Crizelor, creat de guvernarea PAS, pentru care s-au alocat 20 de milioane de lei, are în prezent 8 angajați, din necesarul de 30, anunță șeful instituției Sergiu Diaconu.
Cu toate că, societatea se confruntă regulat cu situații de criză, Centrul nu are sarcina și capacitatea de a le soluționa. Diaconu a recunoscut acest lucru într-o emisiune televizată de la Exclusiv TV. Potrivit lui, rolul instituției se limitează la intermedierea comunicării între ministere și la procesarea informațiilor, nu la oferirea unor soluții concrete.
SERGIU DIACONU, directorul Centrului Național de Management al Crizelor
Rolul centrului este coordonarea eforturilor de intervenție. Rolul centrului nu este cu soluții miraculoase instituționale.
Ceea ce trebuie să vină, într-adevăr, instituțiile. Ministerul Energii, Ministerul Economiei, ANRE, alți regulatori care vin să ne propună soluții. Deja, în baza la fiecare soluție propusă, se face o analiză și pot fi gestionate mai bine aceste soluții integrate într-un plan complex. Și atunci, centrul ajută la coagularea acestui plan.
Dar instituțiile au rolul primar în ceea ce înseamnă evaluarea. Centrul este o entitate mică de coordonare. Nu avem specialiști în toate domeniile. Deci noi preprocesăm informația preluată de la toți, o analizăm, o suprapunem pe metodologia riscurilor și venim cu propuneri cum să diminuăm sau să anihilăm riscuri.
Potrivit lui Sergiu Diaconu, bugetul de 20 de milioane de lei se duce, în mare parte pe salarii, apoi pe deplasări, ședințe și lucrări de reparații.
SERGIU DIACONU, directorul Centrului Național de Management al Crizelor
Dacă împarți tot bugetul la salarii, la procurări de echipamente, la reparații, la alte chestii, noi nu avem nicio clădire, să zicem, a noastră, nou, proaspăt, reparată, care ne-a fost făcută cadou. Este un sediu pe care l-am primit.
Este într-o stare în care urmează să mai investim pentru reparații. Deci bugetul acoperă toate cheltuiele, deplasări, alte chestii, organizarea de ședințe cu donatorii sau cu altcineva. Deci nu este un buget pentru salarii. Pentru salarii sunt prevăzute 12 milioane, ceea ce înseamnă că aceste 12 milioane trebuie împărțite la 30 de oameni pe un an întreg.
Astfel, rezultă că salariul mediu al angajaților depășește 33 de mii de lei pe lună. În prezent însă, potrivit lui Sergiu Diaconu, Centrul are doar opt angajați. Deficitul de personal, directorul îl pune pe seama salariilor mici. Un angajat fără experiență ar primi în jur de 10 mii de lei, nivel care nu ar fi atractiv pentru specialiști, spune Diaconu.
El nu a oferit detalii despre propriul salariu în calitate de șef și nici despre remunerațiile celorlalți șapte angajați, ceea ce lasă loc de întrebări, din moment ce el spune că 12 milioane de lei sunt prevăzute pentru salariile a 30 de angajați, însă lucrează doar 8.
SERGHEI DIACONU, directorul Centrului Național de Management al Crizelor
– Dacă vorbim de un angajat proaspăt, începe de la 9-10 mii de lei. Deci asta este mult prea puțin pentru persoanele care lucrează într-un regim de alertă, după mine.
– Și cum vă izprăviți în această situație de crize, peste crize?
– Deci, calitatea este uneori cea care bate cantitatea. Nu zic că este ușor. Este destul de complicată, în special când ai mai multe crize, dar la moment ne izprăvim și în special, pentru că, mulțumită legii pe care au adoptat-o deputații, avem posibilitate de convocare și de cooptare a persoanelor din toate instituțiile.
Totuși, crearea Centrului pentru gestionarea Crizelor a fost criticată de către partidele de opoziție, specialiști și societatea civilă. Aceștia au invocat riscul concentrării excesive a puterii, politizarea, lipsa clarității privind atribuțiile, suprapunerea cu instituțiile existente, dar și costurile exagerate pentru activitatea lui. Majoritatea PAS însă a argumentat că acesta este necesar pentru o coordonare mai rapidă și eficientă în situații de criză.
După înființarea instituției, activitatea acesteia a fost criticată dur în timpul crizei ninsorilor abundente care au afectat țara, iar intervenția Centrului de criză a apărut după valul de plângeri în rețele în care oamenii, psinși în nămeți, invocau lipsa de informații și a coordonării din partea noii structuri.
Menționăm că un alt centru creat la inițiativa președintei Maia Sandu, pentru care se alocă, de asemenea, milioane din bugetul de stat, este așa-numitul Centrul „Patriot”. Deși instituția are misiunea de a monitoriza dezinformarea și așa-numitul „comportament neautentic” din mediul online, având 29 de angajați, criticii susțin că aceasta funcționează netransparent.
Ei acuză că accentul ar fi pus mai degrabă pe cenzură și pe salarii ridicate, decât pe combaterea propagandei și a manipulării, și că instituția ar servi interesele partidului de guvernare, PAS. Reprezentanții centrului și ai guvernării resping acuzațiile, declarând că luptă mai ales cu încercările Rusiei de a destabiliza și a prelua controlul asupra conducerii Moldovei.
