Mai mulți foști și actuali angajați ai Spitalului Raional Strășeni, alături de rude ale pacienților și membri ai comunității, cer demiterea directorului instituției. Aceștia au semnat o petiție colectivă adresată Ministerului Sănătății și altor autorități, invocând nereguli grave în administrarea spitalului. Semnatarii reclamă cazuri de malpraxis, dar și mai multe decese care ar fi avut loc în urma unui tratament necorespunzător.
Potrivit mărturiilor, în instituție ar exista presiuni asupra personalului medical, tensiuni interne și probleme serioase de management. De asemenea, sunt semnalate concedieri suspecte ale unor cadre cu experiență, lipsa unei supravegheri medicale adecvate și suspiciuni privind mușamalizarea unor cazuri de neglijență.
Echipa CANAL 5 a discutat cu Sergiu Sagaidac, semnatarul petiției, al cărui tată a decedat subit anul trecut, la scurt timp după internare la Spitalul Raional Strășeni. Bărbatul era internat în secția de geriatrie, cu diagnostic de cardiopatie, iar starea sa era considerată medie. Fusese îndrumat de medicul de familie pentru tratament de menținere și urma să fie externat. În data de 29 aprilie, a fost vizitat de familie, iar în ajunul externării, pe 30 aprilie, soția l-a găsit în terapie intensivă. Tot în acea zi, bărbatul a decedat.
SERGIU SAGAIDAC, rudă a victimei
Pentru noi a fost total neașteptat Nimeni nu s-a așteptat ca tatăl meu să moară. Știți când sunt situații de boli grave, când doamne ferește cancer, te aștepți că vom mori. Dar tatăl meu s-a dus iarăși la îndreptare medicală de familie. Nu cunoaștem nici până la ziua de astăzi ce tratament a primit, pentru că ni s-a refuzat accesul. Noi am solicitat de la spitalul din sat, spitalul ne-a refuzat orice informație.
După ce am obținut acces la dosar, astfel de informații în dosarul penal nu am găsit. Am depus plângere la Ministerul Sănătății și am solicitat acces la dosarul administrativ și la documentele medicale. Ministerul Sănătății ne-a refuzat și el accesul, ignorând practic solicitările noastre, inclusiv cele ale avocatului. Astfel, nu știm nici astăzi ce tratament a primit.
Potrivit lui Sergiu Sagaidac, după depunerea plângerii la poliție i s-a spus că va fi creată o comisie de experți, însă ulterior a aflat că expertiza a fost realizată de un singur medic, iar accesul la raportul medico-legal i-a fost refuzat, în pofida solicitărilor repetate. Familia acuză și lipsa de transparență din partea medicilor, susținând că nu au fost informați despre agravarea stării pacientului, iar explicațiile privind autopsia au fost contradictorii și au ridicat suspiciuni.
SERGIU SAGAIDAC, rudă a victimei
În ceea ce privește personalul medical, atitudinea acestuia nu a fost corespunzătoare. De exemplu, când am mers să-l vizităm pe tatăl meu, mama întreba în care salon este internat tatăl meu, personalul medical ne-a răspuns pe un ton ridicat și neadecvat. Tatăl meu se plângea mamei că nu i se comunicau rezultatele analizelor și că medicul curant avea o atitudine necorespunzătoare. În timpul unei consultații, când a exprimat nemulțumiri, medicul a plecat fără explicații.
Pe data de 3 mai am discutat cu personalul medical pentru a afla detalii despre decesul subit, chiar în ziua externării. Informațiile primite ne-au întărit suspiciunea unei posibile neglijențe medicale atât din partea spitalului . Am depus contestații la judecătorul de instrucție, sperând că urmărirea penală va fi reluată și că încălcările vor fi remediate.
După multiple solicitări, Ministerul Sănătății a constituit, în noiembrie anul trecut, o comisie multidisciplinară care a constatat nereguli grave, inclusiv lipsa intervenției la timp, neglijarea monitorizării parametrilor vitali și neapelarea medicului de gardă. Cu toate acestea, nu au fost aplicate sancțiuni disciplinare sau administrative persoanelor responsabile nici până în prezent.
Un alt caz strigător la cer este al Marianei Cioruță, a cărei bunică, bolnavă de diabet zaharat, a trecut prin două amputații la picioare: prima, efectuată la Chișinău, a decurs fără probleme, iar a doua, la Spitalul Raional Strășeni.
Potrivit acesteia, intervenția din Strășeni nu a fost realizată corect, piciorul nefiind amputat din zona necesară, ceea ce a permis extinderea infecției.
MARIANA CIORUȚĂ, rudă a victimei
La șapte zile după operație, medicul ne-a spus că putem să o luăm acasă. Amputație la picior. Oameni cu diabet, cu zahăr. Noi, evident, am pus întrebarea cum este posibil, deoarece rana nu era prinsă. În unele locuri era chiar deschisă.
Medicii mi-au spus să o luăm acasă și să urmăm tratamentul. Acasă să îi facem pansament și totul va fi bine. După câteva zile, rana parcă începea să se desprindă. Noi credeam că, dacă îi facem pansamentele, își va reveni la normal. Într-o dimineață, ne-am trezit și bunica a început să facă hemoragie, îi curgea piciorul. În unele părți operația începuse să se desprindă.
Am făcut poze și am mers la medicul de familie din sat. I-am prezentat situația, iar medicul ne-a spus să mergem acasă, să o pregătim, pentru că va trimite ambulanța și trebuie internată de urgență. Am mers din nou la spitalul din raionul Strășeni. Acolo a început tot calvarul. I-au tăiat din picior ca dintr-un măr. Tăiau o dată, apoi a doua oară, fără să ne spună că urmează o nouă intervenție, spunând doar că este vorba despre pansament.
Femeia povestește că bunicii i s-a efectuat o nouă intervenție chirurgicală la picior, deși rudelor li s-a spus că va fi doar un pansament, iar procedura a durat câteva ore. Ulterior, aceasta a fost găsită legată de mâini, iar pansamentele erau făcute fără anestezie, din cauza durerii fiind imobilizată de personal. Situația s-a agravat, medicii intervenind abia după ce familia a semnalat cazul, iar ulterior femeia a suferit un microinsult, întreaga perioadă de tratament durând aproximativ o lună și jumătate.
MARIANA CIORUȚĂ, rudă a victimei
Eu îmi cer scuze, dar cred că trebuie să vă arăt. Cu un asemenea picior amfost externată din spitalul din Strășeni și pe așa picior se făceau pansamente fără niciun gram de anestezie locală. Noi am întrebat cum este posibil, cum să o luăm acasă în asemenea stare. Ni s-a spus că trebuie să cumpărăm un fel de praf, să-l aplicăm pe rană, iar carnea va crește treptat și piciorul își va reveni la normal.
Pe data de 4 decembrie am luat-o pe bunica acasă. În data de 5 decembrie, bunica a început să vomite sânge. Am chemat ambulanța, medicii au consultat-o și au spus să o lăsăm în pace, pentru că moare. În data de 7 decembrie, bunica mea a murit. Vreau să știu de ce ne-au mințit, de ce ne-au prezentat situația în acest mod. Au făcut experimente pe piciorul ei, i-au făcut o bătrânețe grea, ultimele zile au fost cele mai strașnice din viața ei.
Mariana Cioruță a vorbit și despre neglijența personalului medical din Strășeni.
MARIANA CIORUȚĂ, rudă a victimei
Plâng oamenii zilnic și mor acolo, în spitale. Bunica mea era în salonul vecin. Se duce să-i ducă mâncarea, când se uită omul mort în pat. Ei nici nu știau că omul e mort în pat. Unde se uită medicii?
Noi nu suntem auziți ca popor. Acolo plâng coridoarele.
Mita merge și banii se duc în stânga și în dreapta. Rezultatul zero. Și am urgăminți către oameni. Am un apel către oameni. Terminați odată cu MITA! Terminați odată cu MITA. Sunteți văzuți atâta timp cât ai intrat în cabinet două minute, și ai împlut buznarul, aceste două minute sunteți văzuți. Și Ministerul Sănătății ce doarme? Plâng raioanele. Plâng. Lucru dat nu este numai în Strășeni. E pe toată Republica Moldova.
Un alt caz tragic este cel al tatălui Marianei Trifan din Strășeni, care a decedat după ce, în urma unei crize de tensiune, a fost transportat la spital, însă medicii au decis că nu necesită internare și l-au trimis acasă. A doua zi, starea lui s-a agravat, iar familia a primit doar recomandarea de a-i administra tratament la domiciliu. Pe 22 februarie curent, bărbatul nu mai putea să-și miște mâna dreaptă și nici să vorbească sau să bea apă, ulterior suferind un accident vascular cerebral, în condițiile în care avea deja un picior amputat.
MARIANA TRIFAN, rudă a victimei
De dimineață, de când l-am internat, până luni dimineață, nu s-a apropiat de tatăl meu niciun doctor și nu i s-a făcut nicio perfuzie. Nu i s-a făcut nimic, absolut nimic. El a stat pur și simplu în spital. (
În fiecare zi îi spuneam medicului că tratamentul nu dă rezultate. Tatăl meu era din ce în ce mai slăbit, iar aproape în fiecare zi își pierdea cunoștința. Tensiunea îi scădea până la 90. I-am cerut să ne permită să plecăm într-un alt spital, dacă aici, la Strășeni, nu se poate face nimic.
Am vrut să mergem într-un loc unde există mai multă aparatură, pentru a vedea dacă poate fi ajutat, pentru că el stătea cu dureri. Mecicamentele le-am adus de acasă de la noi, ce primea tatăl meu, primea de acasă.
Femeia povestește că tatăl ei, aflat în stare gravă, nu a primit îngrijiri adecvate în spital, fiind ignorat fără bani, lăsat în condiții degradante, iar ulterior a fost diagnosticat cu AVC și tumoare cerebrală de medicii de la Chișinău.
MARIANA TRIFAN, rudă a victimei
Din ziua aceea, nu am mai fost oameni. Tatăl meu a decedat pe 14 martie, după zece zile pline de durere, zece zile în care nimeni nu ne-a ajutat, fiind trimiși de pe o parte pe alta. Ne trimiteau pe la Chișinău. De exemplu, tatăl meu avea programare la oncologie, la Chișinău.
Chiar nu s-a văzut la nicio analiză că el este mâncat tot pe din interior?Când i s-a făcut ecografia, mi s-a spus că rinichiul stâng se micșorează, iar la cel drept există lichid. Iar răspunsul a fost că aceasta este singura problemă și că lichidul poate fi scos cu o seringă. Acestea erau răspunsurile primite. Am văzut cazuri în spital în care omul era pe moarte. Sora mea încerca să-l ajute, făcându-i aer cu un ziar. Eu am chemat medicii, dar ei stăteau toți la masă — doctori, asistente — stăteau împreună, fără să intervină, chiar dacă omul putea muri. Spun asta cu toată sinceritatea.
Când am insistat, mi s-a spus că ”amușa vin”, omul deja se învinețește. Atunci, toate asistentele au început să alerge prin saloane, căutând un aparat de oxigen. Deși pacientul era conectat la un aparat de oxigen, acesta nu funcționa.
Despre abuzurile din Spitalul Rional Strășeni ne-au vorbit și foști angajați ai instituției. Fostul medic cardiolog din cadrul instituției, Olga Ceaglei, a povestit cum a fost forțată să părăsească spitalul înainte de vârsta legală de pensionare, odată cu accederea în funcție a noului director interimar Ion Mihăilă, sugerând existența unei practici de înlăturare a cadrelor medicale cu experiență.
OLGA CEAGLEI, fost medic cardiolog în cadrul Spitalului din Strășeni
În decurs de doi ani jumătate au fost eliberați șeful secției de chirurgie cu un stagiu vast în domeniu, care la moment activează în Spitalul din Criuleni, șeful secției de reanimație și anestezie care a stat la cârma spitalului dat, șefa secției de ginecologiei, care a făcut operații care poate nu se fac în toate spitalele din Chișinău. La moment este persecutată șefa secției de pediatrie, unde au rămas numai 4 pediatrici.
În cazul meu, când am fost eliberată, având un stagiu de peste 30 de ani în cardiologie mi s-o declarat că Spitalul Raional Strășeni nu mai are nevoie de un cardiolog în funcție. Sunt fabricate multe dosare penale și oamenii până acum se judecă. Sau prin intermendiul Comisiei de Bioetică, niște plângeri întemeiate prin care omul a fost impus să scrie cerere de eliberare și de multe ori îi este propus omului să scrie cererea asta de eliberare, în caz contrar o să fie persecutat.
Este o urgie ce este la noi în spital. Domul director a fost susținut de fosta ministră. Noi toți, care acum, cu ceea ce vă declarăm și vă spunem, din urma noastră sunt foarte mulți care au frică să vie. Dar avem mari speranțe față de actualul Minister că față de conducerea Spitalului Raional Strășeni ceva se va schimba.
Vladimir Iacob, fost șef la terapie intensivă, a acuzat conducerea spitalului de lipsa de supraveghere în secțiile critice, unde ar activa doar rezidenți fără pregătire suficientă, ceea ce pune în pericol sănătatea și chiar viața pacienților. Acesta a declarat că deține informații despre situații de mușamalizare a cazurilor de malpraxis și este dispus să le prezinte autorităților.
VLADIMIR IACOB, fost șef la terapie intensivă înn cadrul Spitalului din Strășeni
Să zicem așa: ”eu îl dau afară pe acesta, cel mai văzut și cel mai deștept din spital, restul din urmă o să-i îngenunchez”. Așa și s-a înltâmplat. Ca rezultat, acum, tot spitalul se teme să scoată o vorbă, începând de la infirmieră și terminând cu medicii.
Când m-a concediat, a angajat rezidenți în secția terapie intensivă. Orice protocol, orice catedră o să spună că ei nu au dreptul să lucreze de sinestătător. Numaidecât trebuie să fie ghidați de o persoană cu categorie superioară.O să auziți cazuri când a decedat pacientul Sagaidac, a fost ajutorul acordat de un rezident.
O sumedenie de cazuri sunt și eu în fața ministrului Sănătății le demonstrez. Când persoana plonjează de la etaj din spital, fiind la tratament, cade jos de la etajul 2, primește o sumedenie de traumatisme, supravețuiește încă 5 ore și lui nu i se acordă absolut deloc ajutor medical. Fiind la conducere cetățeanul Mihăilă, pacientului nu i se acordă ajutor medical, încă 5 ore se zbate între viață și moarte, îl trântește pe pat și el decedează, în plină cunoștință.
Și nimic nu se întreprinde. Nimeni nu a discutat cazul, nu s-a făcut conferință să vadă ce s-a petrecut, ce tratament s-a luat, ce s-a întreprins, ce tratament, ce investigații, după toate datele acolo era hemoragie internă.
Echipa noastră de filmare a mers la Spitalul Raional Strășeni pentru a vorbit cu actualul director și a afla cum răspunde acuzațiilor din partea pacienților, dar și a foștilor angajați, însă nu a fost de găsit. Ni s-a spus că acesta se află pe foaie de boală și nimeni în locul lui nu are voie să vorbească, fără acord.
Am putea discuta cu directorul? Nu este? Dar cum putem lua legătura cu dumnealui?
– Dar cu ce întrebare?
– Suntem de la televiziune și a dori un comentariu.
– Dumnealui e pe foaie de boală.
– Dar când va reveni?
– A plecat de luni și nu știm când va reveni.
– Dar la telefon putem lua legătura cu el?
– Doriți să-i adresați careva întrebări?
– Da, am dori un comentariu.
– Înțelegeți, când e pe foaie de boală, el nici nu poate semna și nici nu are dreptul să vorbească.
Anterior, în presă s-a scris că Ion Mihăilă, directorul Spitalului din Strășeni ar fi un apropiat al fostei ministră a Sănătății, Ala Nemerenco și că ar fi fost numit în funcție cu sprijin politic, inclusiv pentru a evita concursuri publice, ulterior încercând să-l promoveze și la Spitalul din Bălți, dar fără succes. Am revenit cu un apel, peste o săptămână la Spitalul Raional Strășeni pentru a lua legătura cu directorul instituției, însă am primit același răspuns: ”Ion Mihăilă încă se află pe foaie de boală”, iar numărul telefon de mobil nu ni l-au putut oferi.
Am contactat-o pe însăși fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco pentru a ne spune dacă este adevărat că Ion Mihăilă este nepotul său, așa cum se vehiculează și dacă a avut vreo protecție din partea PAS, însă aceasta a refuzat să ne ofere un comentariu, invocând că nu va discuta cu jurnaliștii CANAL 5, din cauza că a fost criticată pe timpul guvernării lui Dorin Recean.
Am telefonat și la Ministerul Sănătății, dar am expediat și o solicitare în scris pentru a afla dacă cunoaște care este situația în Spitalul Raional Strășeni și ce măsuri va urma să întreprindă în urma cazurilor constatate, dacă va fi inițiată o verificare sau o intervenție la nivelul instituției. De asemenea, am solicitat să aflăm dacă vor fi dispuse sancțiuni sau alte acțiuni în urma neregulilor constatate anterior de comisia ministerială, în urma cazului lui Sergiu Sagaidac, căruia i-a decedat tatăl în Spitalul din Strășeni, însă până în prezent nu am primit un răspuns.
