Astăzi, la Chișinău, începând cu ora 12:00, va avea loc Marșul Tăcerii în memoria Ludmilei Vartiс și în sprijinul tuturor femeilor victime ale violenței domestice.
Traseul începe la Arcul de Triumf și se va încheia la Ministerul Justiției.
Organizatorul, bloggerul Sergiu Badan, explică astfel ideea acțiunii:
„Mergeau odată unul pe marginea mării, după o furtună, știți cum după o furtună aerul mi-a incurat, dar pe malul mării s-au aruncat tot felul de vietăți luate de la fund. Și cum mergea el acolo, a văzut pe un om că s-a plecat și a zvârlit ceva în mare, s-a plecat și a zvârlit. Și el s-a prochizit și zice, ce faci tu aici? Dar el zice, ia că eu arunc în mare steluțe de mare care au fost a zvârlite pe țărm.
Zice, dar aici sunt milioane, tu n-ai să faci nicio diferență că ai a zvârlit amaia 100. Dar și ala s-a plecat, e o steluță și zice, uite vezi, pentru steluța asta diferență este. Și a zvârlit-o în mare.
La marșul, sau nu, la flashmob-ul de sâmbăta trecut, ne-a fost adresat o întrebare. De ce ați ales anume cazul Otmilii Vartic, când în țară aveam atâtea alte cazuri? Și eu, să-mi țăm că e ceva putred în întrebarea asta, dar numai nu înțelegeam și. Stând și meditând, e în unde de pași, eu am înțeles în sfârșit și atât de putred în această întrebare.
Vedeți, aceasta care adresează întrebarea asta, el subînțelege trei lucruri, adică trimite trei mesaje. Primul mesaj e că dacă tu ieși să cinstiești memoria Ludmilii Vartic, în vreme și sunt multe alte cazuri similare, apoi tu ai și un ipocrit. Deci e mai gândit să nu ieși, că să nu pari ipocrit în ochii altora.
A doilea mesaj pe care el transmită e că Ludmila Vartic nu merită niciun fel de recolegere, niciun fel de elviniment, pentru că adânsa sunt atât de multe. E o chicătură mare și nu merită nici unul dintre acestea. A treilea mesaj pe care el transmită e că dacă noi s-ocotim că-s valide primele două, s-ocotim că acolo este o logică funcțională, pentru că pe treilea mesaj, cel mai grav, e că nici una dintre aceste femei în parte nu merită niciun fel de recolegere și niciun fel de compasiune din partea noastră.
Eu când am conștientizat lucrul ăsta, am intrat într-o stare din care cu greu am ieșit, o stare de tristeță profundă, pentru că eu nici nu îmi închipuiem cum într-o întrebare parcă atât de simplă, parcă firească, poate atâta degradare morală, atâta putrezășune, descompunere și răutate să încapă. Și eu stăteam și mă gândeam, întrebarea asta nu a apărut de la sine, e undeva, a fost născoșită? Poate e undeva acolo la Dânșei, în oficiu, a avut un fel de brainstorming, cum se mai cheamă, dar acum ei se discreditează mai tare, flashmob-o și vine o fiecare cu întrebări și ne-au văzut să le punem întrebarea, de ce anume Ludmila Vartic? Și astfel noi pe Dânșii o să îi expunem ca pe niște ipocriți. Și am ajuns eu la concluzia că poate nici nu Ludmila Vartic merită jelea noastră și compasiunea noastră, dar aceștia care adresează asemenea întrebări, pentru că Ludmila Vartic, chiar dacă a avut un sfârșit tragic, dar ea a murit oameni.
În vremea și oamenii care sunt stare să dăie așa întrebări și le s-o cod valide și s-o cod că e o idee genială, aplaudând și așa mai degrabă că a murit omul din trânșei. Iar și aceeași țânie de Ludmila Vartic, ea nu cred că a avut parte de un priveghi normal la care oamenii să se adune și să gândească, să-și intră un gând la dânsa. Și eu văd flășmobul care a fost sâmbătă, la nivel simbolic, ca un fel de priveghi de care ea a fost lipsată.
Și totodată ea a fost lipsată de șansa de a fi petrecută pe ultimul drum de oamenii care așa au vrut să vină. Și la nivel simbolic, posibil că și așa o să facem noi domenii, ca să fie un fel de petreșere a ei pe ultimul drum. Și o puțină o să vină oamenii care vor să se adune în memoria ei.
Și de așa eu am să rog participanței, există o singură regulă la acest marș, marșul se numește Atacerei Și singura regulă este să păstrăm solemnitatea și tășerea. Pentru că acolo posibil că o să fie diferite persoane care o să vrei să deturneze marșul, să strige lozinci, să baje teme de politică. Dar voi să faceți așa cum făcea Ieminescu, sau cel puțin cum zicea, el zicea că Adică să avem un comportament demn de memoria Ludmilei Vartic.
Marșul o să înceapă la ora 12, dominic, de sub arcul de triunf și o să mergem la Ministerul Justiției. Să vă uitați dimineața care să fie prognoza meteo, dacă o să fie prevăzută ploaie, luați-vă și umbrele, una sau două, și pentru alții să aveți. Eu sper că asta să nu vă sperie, sper că scopul e destul de înalt ca să veniți.
Și ca să finalizez, deși anume Ludmila Vartic, eu s-o cod că noi și așa a fost nu putem schimba, în schimb putem măcar într-un caz, din aestea multe, măcar într-un caz noi să facem ceva corect, măcar cu ceva noi trebuie să începem. Eu v-am salutat, eu vă aștept.”
