Șeful oficiului Cancelariei de Stat din Comrat Serghei Cernev a cerut Adunării Populare a Găgăuziei să anuleze deciziile adoptate pe 17 martie privind data alegerilor și componența CEC. În documentul corespunzător, transmis Adunării Populare, se menționează că deciziile adoptate sunt ilegale, deoarece „contravin Constituției Republicii Moldova”. De asemenea, Cernev consideră că deputații și-au depășit atribuțiile și, potrivit solicitării adresate, le-a acordat 30 de zile pentru anularea deciziilor.
Cancelaria de Stat nu are niciun drept să ceară Adunării Populare anularea unor decizii adoptate exclusiv în baza prevederilor Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei și Constituției Republicii Moldova. Toate cererile și plângerile din partea Cancelariei de Stat nu sunt altceva decât o nouă încercare a autorităților centrale de la Chișinău, prin reprezentanții lor din Găgăuzia, de a bloca desfășurarea alegerilor în autonomie.
Astfel au comentat reprezentanții conducerii Găgăuziei, deopotrivă cu juriști și activiști civici, solicitarea adresată Adunării Populare de către oficiul teritorial al Cancelariei de Stat din Comrat.
Potrivit presei găgăuze, autoritățile autonomiei intenționează să apere în instanță dreptul de a organiza alegerile pentru Adunarea Populară, după cum a declarat președintele interimar al APG Nicolai Ormanji. Potrivit lui, în cazul unui dezacord cu poziția Cancelariei de Stat, părțile se pot adresa în instanță, care va lua decizia finală.
El a subliniat, de asemenea, că există divergențe între codurile electorale ale Găgăuziei și Republicii Moldova și a îndemnat autoritățile centrale să permită organizarea alegerilor, după care noua componență a APG va putea lucra împreună cu parlamentul pentru a elimina contradicțiile legislative.
Într-un comentariu pentru CANAL 5, vicepreședintele APG Gheorghe Leiciu a declarat că cerințele lui Cernev sunt ilegale și neîntemeiate. Cu toate acestea, potrivit legii, APG are la dispoziție 30 de zile pentru examinarea scrisorii Cancelariei de Stat.
GHEORGHE LEICIU, vicepreședinte al APG
Considerăm că, ținând cont de practica existentă, aceste plângeri sau adresări ale lui Cernev – deoarece, în opinia mea, nu corespund întotdeauna cerințelor legii – vor deveni obiect de examinare atât pentru instanță, cât și pentru Adunarea Populară.
Ni s-a acordat prin lege un termen de o lună – vom examina adresarea și, în ședința APG, va fi luată o decizie corespunzătoare. Corpul de deputați va decide dacă este de acord sau nu cu opinia lui Cernev. Am studiat demersul său, acesta nu conține absolut niciun argument juridic, ci doar enumeră anumite acte normative care stabilesc unele principii sau competențe, și atât.
Nu există nici analiză, nici explicații privind presupusele contradicții. Singura chestiune evidențiată separat este denumirea organului electoral. Însă noi am spus în repetate rânduri că aceasta derivă din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei și nu putem să nu ne ghidăm de acest act, conform articolului 111 din Constituție.
Gheorghe Leiciu a mai subliniat că nu există nicio contradicție în această chestiune, deoarece articolul 155 din Codul electoral al Republicii Moldova prevede clar că, în procesul de organizare a alegerilor regionale, Adunarea Populară adoptă un act normativ care stabilește particularitățile desfășurării acestora.
GHEORGHE LEICIU, vicepreședinte al APG
Chiar și ministrul justiției, urmărind alte scopuri, a indicat totuși în sesizarea sa la Curtea Constituțională că articolul 155 oferă Adunării Populare dreptul exclusiv de a modifica modul de organizare a alegerilor, în funcție de particularitățile sale – adică este o competență a Găgăuziei. Aici nu există contradicții, importantă este voința politică.
Dacă centrul va avea voință politică, nici Cernev, care uneori confundă scopurile personale cu cele de stat, nici alți funcționari nu vor împiedica exercitarea drepturilor constituționale ale populației unei întregi regiuni de a-și alege organul reprezentativ. Aceasta depășește chiar și limitele rațiunii. Cineva și-a propus să blocheze pentru cât mai mult timp organizarea alegerilor.
Cancelaria de Stat, prin oficiul din Comrat, s-a transformat într-un instrument de presiune asupra autonomiei găgăuze, folosit pentru destabilizarea situației din regiune, cu scopul de a organiza alegeri după propriile reguli și de a plasa în funcții-cheie persoane loiale, consideră activistul civic Mihail Vlah.
MIHAIL VLAH, activist civic
Cancelaria de Stat, reprezentată de guvern și de supraveghetorul acestor procese, acest domn mancurt, nu are dreptul să ceară puterii legislative a autonomiei să anuleze ceva la dorința sa. Este o „bâtă” care de mulți ani încalcă Legea privind statutul juridic special al autonomiei.
Cancelaria poate comunica cu primăriile, consiliile, dar nu cu puterea executivă și legislativă a autonomiei. Astfel de abuzuri există de mult timp, dar asemenea declarații nu au existat până la apariția acestei persoane.
Peste 30 de zile, dacă instanța va respecta legea, ar trebui să dea dreptate Adunării Populare. De ce? Pentru că APG are drepturi clar definite și nu a încălcat nici Legea privind statutul special, nici Constituția. Așadar, aici APG se află în câmpul legal.
Astăzi, domnul Cernev și întreaga hoardă proeuropeană din autonomie care și-a pus chipiuri galbene, înțelege clar scopul care stă în față.
Este vorba de preluarea puterii în Găgăuzia. Preluarea tuturor competențelor autonome, și de aceea li s-a dat mână liberă, acționează fără principii, fără reguli, iar el înțelege că întreaga mașinărie – forțele de ordine, justiția – lucrează nu doar pentru Cernev, ci pentru regimul de la putere, și el este doar un instrument folosit.
Potrivit lui Vlah, în cazul în care instanța va adopta o hotărâre în favoarea Cancelariei de Stat, locuitorii autonomiei, Adunarea Populară și societatea civilă vor acționa în limitele cadrului legal pentru a apăra drepturile Găgăuziei.
Într-un comentariu pentru CANAL 5, juristul și activistul civic Dmitri Kiseev a făcut o constatare clară – Cancelaria de Stat încalcă drepturile autonomiei găgăuze, iar orice cereri sau acte normative adoptate chiar și la nivel parlamentar, inclusiv Codul electoral, fără modificarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, nu au forță juridică în acest caz.
DMITRI KISEEV, jurist
– „Considerăm ilegală această sesizare privind ilegalitatea hotărârii Adunării Populare cu referire la stabilirea datei alegerilor, aprobarea componenței CEC din Găgăuzia și modul de reglementare a acestor alegeri. Adresare care a venit din partea Cancelariei de Stat din Comrat prin Serghei Cernev nu conține argumente legale și justificări juridice pentru ca Adunarea Populară să-și anuleze hotărârile menționate.
– Fără modificarea Legii privind statutul juridic special, niciun alt act legislativ nu poate interveni în acest domeniu deja reglementat de Legea privind statutul juridic special. Adică, modificările puteau fi făcute doar în Legea privind statutul special și acestea pot fi operate prin votul a 3/5 din deputații parlamentului.
Ceea ce nu s-a făcut. Prin urmare, considerăm că alegerile au fost stabilite absolut legal, CEC a fost formată absolut legal pe baza articolului 12, partea 3, punctul d), și faptul că instanțele care trebuiau să propună trei candidați pentru membri CEC nu au făcut pasul corespunzător, considerăm că a fost o tentativă de a bloca alegerile respective.
– În principiu, considerăm că și prezentarea trimisă de Cancelaria de Stat reprezintă o tentativă de a bloca alegerile.
Reamintim că pe 17 martie Adunarea Populară a Găgăuziei a stabilit o nouă dată pentru alegerile în APG – 21 iunie anul acesta. În plus, deputații APG au adoptat decizia privind formarea Comisiei Electorale Centrale.
Inițiativa de a denumi organul electoral al Găgăuziei „Consiliul Electoral Central”, conform legislației moldovenești, nu a trecut. Pentru aceasta au votat doar doi deputați, ceilalți s-au abținut.
Menționăm că anterior în Găgăuzia a fost criticat noul Cod electoral adoptat de PAS în 2022, considerându-se că acesta nu ține cont de prevederile Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei și, practic, privează regiunea de drepturile sale autonome în organizarea alegerilor. Partidul de guvernare PAS a respins orice acuzație de presiune asupra autonomiei, iar reprezentanții autorităților centrale au subliniat că acționează exclusive în conformitate cu legea.
