Moldova se află la pragul unui efect în lanț al mai multor crize, cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu, iar autoritățile de la Chișinău nu sunt deloc pregătite pentru asta. Creșterea prețurilor la carburanți este doar începutul; urmează al doilea val – majorarea rapidă a prețurilor la gazul natural, iar al treilea val este deja în desfășurare – scumpirea materialelor de construcție, iar apoi, în lanț, la toate celelalte.
Opinia a fost exprimată de fostul premier și lider al LDPM Vlad Filat, care subliniază că Moldova se va confrunta inevitabil cu receiunea economiei și creșterea inflației.
Experții economici adaugă că majorarea prețurilor la toate produsele și serviciile, în primul rând la alimente, nu va fi graduală, ceea ce va constitui un nou șoc pentru populație. În opinia lor, guvernarea PAS nu face nimic și gestionează situația după principiul „poate trece cumva”.
„Semnale că nu va ocoli acest lucru sunt deja prea multe pentru a mai susține că „nu știm ce ne așteaptă”, a scris Vlad Filat pe pagina sa de pe o rețea de socializare. Pe de o parte – riscul blocării Strâmtorii Ormuz: un șoc global, capabil să ridice prețul petrolului la 150–200 de dolari pe baril și să destabilizeze grav economia mondială.
Pe de altă parte, subliniază politicianul, Bruxelles-ul discută deja despre reducerea priorității completării rezervoarelor de gaz – chiar în momentul în care riscurile cresc. Și, ceea ce este deosebit de important, conflictul legat de Iran începe să se reflecte direct asupra economiei Moldovei: materialele de construcții se scumpesc rapid.
VLAD FILAT, ex-premier, lider PLDM
Nu sunt evenimente separate. Este începutul unui lanț. Primul val este energia. Carburanții cresc, transportul se scumpește, agricultura este lovită imediat. Motorina devine, din nou, principalul canal prin care criza intră în economie. În câteva săptămâni, costurile ajung în prețurile alimentare. Inflația revine, chiar dacă abia fusese stabilizată. Al doilea val este gazul.
Europa intră în competiție pentru resurse, iar dacă depozitele nu sunt umplute la timp, presiunea pe prețuri va fi și mai mare. Moldova nu va rămâne fără gaz, dar îl va plăti mult mai scump. Iar aici se vede cel mai clar lipsa de pregătire: nu poți vorbi de securitate energetică fără rezerve reale.
Al treilea val, potrivit fostului premier, este deja la prag – sectorul construcțiilor. Creșterea prețurilor la energie mărește costul oțelului, cimentului și altor materiale. Proiectele se scumpesc, investițiile se amână, piața imobiliară încetinește. Unul dintre puținii vectori ai creșterii economice începe să-și piardă impulsul.
Filat consideră că, paralel cu aceasta, vor avea de suferit și fluxurile de export. Ce înseamnă asta pentru Moldova? Dacă economia țărilor europene încetinește, cererea scade, comenzile se diminuează, iar economiile mici, precum Moldova, chiar dacă nu intră primele în criză, vor resimți ulterior o scădere mai profundă.
Pe lângă toate consecințele negative, apare și o presiune suplimentară asupra monedei naționale: scumpirea importurilor, creșterea deficitului comercial, presiunea asupra cursului de schimb și a ratelor dobânzilor. Filat susține că toate acestea vor conduce la un rezultat clar – stagflație: combinația dintre stagnare economică, inflație ridicată și tensiuni sociale accentuate.
Guvernarea, prin PAS, „plutește pur și simplu pe val”, consideră fostul premier. Nu există rezerve, nu există planuri strategice clare, nu sunt pregătite măsuri preventive. Există doar reacții întârziate și explicații post-factum. „Crizele globale nu pot fi prevenite. Totuși, diferența dintre o țară pregătită și una nepregătită se vede inevitabil în nivelul de trai al populației. Și intrăm din nou în criză fără protecție adecvată. Și, ca de fiecare dată, nu guvernul va plăti pentru asta. Va plăti cetățeanul”, a concluzionat Filat.
Pentru experții economici este evident faptul că după creșterea prețurilor la carburanți se vor majora și prețurile la toate produsele și serviciile.
Într-un comentariu pentru CANAL 5, economistul Oleg Kosîh a avertizat că, în lipsa unor măsuri adecvate pentru atenuarea actualei crize energetice de către PAS, țara noastră se va confrunta cu un „tsunami” de prețuri practic la tot – atât la alimente, cât și la produse industriale și, bineînțeles, la serviciile comunale.
OLEG KOSÎH, expert economic
La tot ce există. Nu va fi un proces selectiv. Resursele energetice sunt un lucru banal – baza oricărei economii. Dacă prețurile la resursele energetice cresc, totul crește, de la logistică până la utilități.
Și toate acestea se regăsesc în prețul final al produsului, pe care îl plătește consumatorul final.
Creșterea inflației se manifestă practic pe toate fronturile.
Singura soluție în această situație este ca statul să colecteze mai multe taxe. Dar nu prin creșterea lor, ci prin stimularea activității economice. Cu alte cuvinte, să impulsioneze afacerile, să prospere, să se dezvolte și să plătească mai multe impozite. Atunci deficitul bugetar s-ar reduce semnificativ și ar exista resurse pentru a oferi facilități în astfel de situații dificile.
Totuși, pentru aceasta, guvernul ar fi trebuit să stimuleze afacerile. Dar despre ce stimulare putem vorbi dacă afacerile au fost supuse șocurilor ani la rând, timp de cinci ani, de la creșterile bruşte ale prețurilor la energie – uneori de șapte ori peste noapte – până la măsuri planificate, cum ar fi creșterea TVA pentru Horeca?
Fostul vicepremier și ex-ministrul economiei, Alexandru Muravschi a declarat pentru CANAL 5 că îl surprinde faptul că PAS a umflat de zece ori aparatul birocratic, a creat o mulțime de agenții, structuri și substructuri pentru care se alocă sume enorme dintr-un buget deficitar, dar rezultatul muncii lor este zero.
De exemplu, spune Muravschi, încă nu este clar ce face așa-zisul Centru de Gestionare a Crizelor din cadrul guvernului, care ar fi trebuit să elaboreze urgent un plan anticriză din prima zi a crizei energetice cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. Să calculeze toate riscurile pentru Moldova și să ia măsuri pentru minimizarea consecințelor, inclusiv pentru sprijinirea fermierilor, a afacerilor și a populației.
ALEXANDRU MURAVSCHI, ex-vicepremier
Da, nu exclud că va fi nevoie să se ia decizia, să zicem, de a reduce o parte din impozitele, inclusiv accizele pentru fermieri. Vor fi pierderi pentru buget, dar trebuie pus în balanță unde sunt pierderile mai mari: dacă fermierii nu vor obține produsele la prețuri corecte și nu vor semăna la timp, sau dacă păstrăm bugetul, dar lucrările de semănat nu se vor efectua la timp.
Toate acestea ar trebui să fie în atenția zilnică a acestui centru creat, sau cum i se mai spune — centrul anticriză, etc. Până astăzi nu înțeleg de ce avem nevoie de el. Dacă va începe să funcționeze — să-și demonstreze utilitatea.
Ne-am adresat pentru comentarii la Ministerul Economiei, Ministerul Energiei, precum și la serviciul de presă al PAS, însă nimeni nu a răspuns la apelurile și solicitările noastre.
Anterior, premierul Alexandru Muntianu a declarat în repetate rânduri că situația de pe piața energetică este sub control, că aprovizionarea cu produse petroliere și energie electrică nu va fi întreruptă, iar rezervele pentru următoarele 30 de zile sunt complet garantate.
În același timp, într-unul dintre interviurile recente pentru postul de televiziune pro-guvernamental Jurnal TV, președintele Maia Sandu a afirmat că după scumpirea carburanților va urma, evident, o creștere a prețurilor la toate produsele și serviciile, din cauza crizei energetice globale provocate de războiul din Orientul Mijlociu, și că Moldova va trebui să plătească pentru această criză, la fel cum plătesc și celelalte țări, deoarece nu putem influența aceste circumstanțe.
