Autoritățile nu au oferit până în prezent date clare și confirmate despre ce anume s-a deversat în Nistru. La o săptămână după incident nu cunoaștem nici compoziția substanței, nici cifre exacte, nici sursa clară a poluării. Inițial, oficialii au declarat că este vorba despre o tonă și jumătate de produse petroliere.
Ulterior au recunoscut că volumele ar putea fi de câteva ori mai mari. Însă cifre concrete nu există nici până acum. Și, deși ieri s-a anunțat că scurgerea a fost oprită, deja astăzi ministrul mediului a anunțat despre o „îmbunătățire a indicatorilor apei”.
GHEORGHE HAJDER, ministrul mediului
Ultimele rapoarte ale analizelor arată că, pe întreg sectorul Nistrului, de la Naslavcea până la Vadul lui Vodă, avem o dinamică pozitivă. Pentru prima dată de la începutul crizei, toate cele trei puncte critice
— Naslavcea, Cosăuți, Rezina — au atins, pe 17 martie, nivelul admisibil de 0,1 mg pe litru. Aceasta este o dovadă clară că aportul de produse petroliere din amonte a fost semnificativ redus, iar barajele absorbante au funcționat eficient.
Declarațiile ministrului devin tot mai contradictorii: pe de o parte avem o substanță necunoscută și lipsa unor date exacte, pe de altă parte — un optimism precaut. Totodată, potrivit lui Gheorghe Hajder, restricțiile ar putea fi menținute încă 48 de ore — cu condiția ca indicatorii să continue să se îmbunătățească. Cu alte cuvinte, nordul țării va mai trebui să aștepte apă cel puțin încă două zile.
GHEORGHE HAJDER, ministrul mediului
Dacă în următoarele 48 de ore analizele vor arăta aceleași rezultate sau acestea se vor îmbunătăți, vom lua în considerare reluarea activității stației de pompare din Cosăuți, care alimentează raioanele Soroca, Sîngerei, Florești, precum și municipiul Bălți. Este important să avem cel puțin două analize consecutive în limitele admise, efectuate la un interval de cel puțin o zi. Doar astfel ne vom putea asigura că apa furnizată nu prezintă pericol pentru cetățeni.
Nici declarațiile venite din partea Ucrainei nu aduc mai multă claritate. Pe 17 martie, ambasadorul Ucrainei în Moldova, Paun Rohovei, a prezentat prima versiune oficială a țării vecine privind natura poluării, însă nu a oferit nici dovezi, nici date confirmate oficial. Astfel, potrivit lui Paun Rohovei, „s-a stabilit că este vorba despre 1,5 tone de produse petroliere provenite din rachete explodate și din scurgeri de produse petroliere formate în urma bombardamentelor”.
Ce tip de produse petroliere ar fi putut proveni din stațiile de transformare care, potrivit părții ucrainene, au fost bombardate, ambasadorul nu a explicat.
Totodată, oficialul a declarat că Ucraina „a luat prompt măsuri pentru a opri această substanță poluantă” și că „în prezent nu există riscul unor noi scurgeri”. Însă nu este clar de ce Ucraina nu a informat imediat Moldova despre incident și de ce nici până acum nu oferă informații clare despre substanța care a ajuns în Nistru.
Reamintim că autoritățile moldovene au aflat despre poluarea Nistrului de pe rețelele sociale. Acolo au apărut pentru prima dată imagini video și mesaje despre pete uleioase pe suprafața apei râului. Abia ulterior a venit și reacția Chișinăului. Astfel de acțiuni întârziate au dus la consecințe mai grave decât ar fi putut fi, susțin unii ecologiști. Nordul țării a rămas fără apă. În plus, măsurile de intervenție depind și de natura poluării. Iar compoziția substanței scurse în Moldova fie nu a devenit cunoscută, fie nu a fost făcută publică.
