La sfârșitul anului trecut, guvernul a introdus un moratoriu asupra angajării noilor salariați în instituțiile bugetare. Ministerul Finanțelor a explicat această măsură prin creșterea cheltuielilor pentru personal.
Iar recent, în contextul majorării prețurilor la combustibil, prim-ministrul Alexandru Munteanu a cerut instituțiilor de stat să-și reducă cheltuielile și să utilizeze mai puține resurse bugetare. Însă toate acestea nu au împiedicat guvernul ca să majoreze efectivul Cancelariei de Stat cu încă 56 de persoane în cadrul ședinței de miercuri. Acești noi angajați vor ajuta guvernul să gestioneze fondurile partenerilor externi.
ALEXEI BUZU, secretar general al guvernului
Republica Moldova a primit o nouă tranșă în cadrul Planului de dezvoltare, ca urmare a faptului că am îndeplinit peste 92% din angajamentele privind reformele. Avem în prezent o cooperare foarte strânsă cu Uniunea Europeană, atât la nivelul implementării legislației, cât și în ceea ce privește numărul programelor de finanțare implementate din partea Uniunii Europene — la nivel local, regional și central.
Acest tranș, reamintim, face parte din creditul UE de 1,5 miliarde de euro, pe care, cu dobândă, îl vom returna noi toți. În rezultat, efectivul Cancelariei de Stat va fi majorat de la 323 la 379 de unități. Extinderea va necesita cheltuieli bugetare semnificative — aproape 20 de milioane de lei. Doar pentru plata salariilor noilor angajați, timp de nouă luni în 2026, vor fi necesare aproximativ 16 milioane de lei. Asta înseamnă că, în medie, aceștia vor primi peste 30 de mii de lei lunar.
Alte aproximativ 5 milioane de lei vor fi alocate pentru achiziția echipamentelor de birou, tehnică și mobilier pentru aceștia. De unde vor fi recrutați oamenii și cui i se va permite să gestioneze câteva zeci de milioane de lei din buget nu este greu de presupus: la sfârșitul lunii februarie, secretarul general al guvernului, Alexei Buzu, a semnat un memorandum de cooperare cu asociația „Parteneriat pentru Noua Economie”.
Aceasta este o organizație non-guvernamentală a ex-premierului Natalia Gavrilița, care în prezent este membră a Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale și primește acolo peste 100 de mii de lei pe lună ca consultant. Iar acum Gavrilița și colaboratorii săi vor primi și mai mult. Oficial — pentru a ajuta guvernul și pentru o „pregătire și gestionare mai eficientă a proiectelor investiționale în domeniile-cheie pentru dezvoltarea țării”.
ALEXEI BUZU, secretar general al guvernului
În acest an trebuie să realizăm 55 de acțiuni de reformă. Complexitatea lor este foarte ridicată. Iar în 2027 — 68 de măsuri. Toate acestea necesită o coordonare mai bună și muncă în echipă.
Pentru anul 2026, din bugetul de stat au fost alocate pentru Cancelaria de Stat 943,5 milioane de lei — cu aproape 60% mai mult decât în 2025. Dar, judecând după decizia actuală a guvernului, autoritățile nu intenționează să se oprească aici, chiar dacă, în același timp, îi îndeamnă pe toți să economisească bani și resurse.
Deși, pe fondul stării de alertă, toți sunt îndemnați să economisească bani și resurse. Extinderea efectivului Cancelariei de Stat, în condițiile unui moratoriu în vigoare asupra angajărilor în sectorul bugetar, precum și a unui deficit record al bugetului de stat, nu este singurul caz în care declarațiile autorităților nu coincid cu acțiunile.
Vorbind în Parlament, prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarant că „problema noastră nu constă în lipsa banilor, ci în necesitatea utilizării eficiente și raționale a acestora — nu pentru consum, ci pentru investiții”. Și imediat autoritățile creează Centrul Național pentru Combaterea Crizelor, cu un buget anual de 20 de milioane de lei, care, pe fundalul numeroaselor crize ce au avut loc recent, s-a dovedit a fi o structură absolut inutilă. Acum, din buget vor mai fi alocate încă 20 de milioane de lei pentru extinderea aparatului Cancelariei de Stat.
Nu se aude ca vreo instituție a statului să fi renunțat, de dragul economiilor, la majorarea cheltuielilor planificată pentru acest an. Bugetul aparatului prezidențial, de exemplu, crește deja al treilea an consecutiv. De asemenea, au crescut semnificativ și cheltuielile Maiei Sandu pentru deplasările în străinătate. În aceste condiții, despre ce investiții și utilizare rațională a fondurilor mai poate fi vorba?
