Ministerul Justiției trebuie să-și retragă sesizarea depusă la Curtea Constituțională, iar Parlamentul Republicii Moldova trebuie să examineze inițiativa legislativă care prevede atribuirea unei forțe constituționale legii privind statutul juridic al Găgăuziei. Aceste cerințe sunt incluse în Declarația adoptată de Adunarea Populară, în cadrul unei ședințe extraordinare desfășurate pe 17 martie la Comrat.
Ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei, desfășurată în format extins, a fost un răspuns la sesizarea Ministerului Justiției la Curtea Constituțională, prin care ministrul Vladislav Cojuhari solicită verificarea constituționalității mai multor articole din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, precum și a altor acte legislative. De exemplu, acesta solicită declararea drept neconstituționale a prevederilor care oferă bașcanului Găgăuziei competența de a numi conducătorii subdiviziunilor locale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate, precum și ai direcțiilor de justiție. În contextul în care, potrivit reprezentanților Găgăuziei, autonomia a fost deja limitată în drepturi — în urmă cu un an, Curtea Constituțională i-a retras competența de a numi procurorul — deputații APG susțin că guvernarea PAS ar dori să meargă mai departe și să lipsească complet autonomia de drepturile sale.
NICOLAI ORMANJI, președinte interimar al APG
Aceste acțiuni sunt inadmisibile, au un caracter antipopular și duc la o nouă reducere a competențelor unității teritoriale autonome Găgăuzia. Ele pot conduce la instabilitate în regiune și la o criză pe teritoriul autonomiei. Această abordare nu este deloc una de stat. Consider că, fără coordonare cu autoritățile Găgăuziei și fără o discuție largă cu locuitorii, nu se poate interveni unilateral în acordul politico-juridic din 1994, adoptat de Parlament cu participarea organizațiilor și partenerilor internaționali, care a asigurat soluționarea pașnică a conflictului din sudul Moldovei din perioada 1989–1994.
La ședința APG au participat nu doar deputații autonomiei, ci și deputați ai parlamentului din fracțiunile de opoziție, foști bașcani ai Găgăuziei, experți și activiști civici. Au fost invitați și reprezentanți ai PAS, precum și ai administrației prezidențiale și guvernului, însă autoritățile centrale au ignorat evenimentul.
Fostul deputat APG Ivan Burgudji a avertizat că intenția autorităților centrale de a retrage competențele autonomiei găgăuze riscă să provoace un nou conflict.
IVAN BURGUDJI, fost deputat al APG
Constituția și Legea privind statutul juridic al Găgăuziei spun clar — orice modificare a acestei legi poate fi făcută cu votul a trei cincimi din deputații aleși ai Republicii Moldova.
Astăzi îi văd pe acești deputați care spun că trebuie adusă în concordanță legislația — de ce nu au făcut-o până acum? Nici nu trebuie să o facem noi. Chișinăul trebuie să gândească înainte de a adopta legi și să înțeleagă că nu se pot anula Constituția și legea. Iar dacă adopți ceva, trebuie să fie în concordanță cu acestea. Nu trebuie să trezești furtuna cât timp este liniște, pentru că se va declanșa. Gagauzia nu va accepta.
Participanții la ședință au înaintat mai multe propuneri, incluse ulterior în declarația finală. Astfel, pe lângă solicitarea adresată Ministerului Justiției de a-și retrage sesizarea, vicepreședintele APG Gheorghe Leiciu a mai propus includerea unei solicitări către Parlamentul Republicii Moldova de a examina inițiativa privind acordarea unui statut constituțional suplimentar legii privind statutul Găgăuziei, drept garanție.
Într-un comentariu pentru CANAL 5, acesta și-a exprimat speranța că rezultatele ședinței și declarațiile participanților vor fi auzite și luate în considerare de partidul de guvernare la toate nivelurile — în Guvern, Parlament și administrația prezidențială.
GHEORGHE LEICIU, vicepreședinte al APG
Laitmotivul tuturor intervențiilor a fost soluționarea conflictului prin dialog și adoptarea unor decizii care să permită dezvoltarea țării, nu crearea unor noi focare de conflict. Este exact ceea ce am evitat în 1994 și unde putem ajunge din nou datorită unor astfel de demersuri ale Ministerului Justiției. Majoritatea vorbitorilor au subliniat caracterul politic al situației, nu unul strict juridic, care ar trebui soluționat de Curtea Constituțională. Este evident că CC nu va putea rezolva componenta politică a acestui conflict dintre diferitele forțe politice.
Deputații APG au votat și pentru adresarea către organizații internaționale, precum Consiliul Europei, OSCE și Organizația Națiunilor Unite. Președintele interimar al Comitetului Executiv al Găgăuziei Ilia Uzun a declarat pentru CANAL 5 că autoritățile centrale trebuie să renunțe la politica represivă față de Comrat și la încercările de a destabiliza situația în sudul țării.
ILIA UZUN, președinte interimar al Comitetului Executiv al Găgăuziei
Înțelegem că ei vor să preia controlul asupra CEC, să-și numească reprezentanții, iar apoi, în timpul alegerilor, să elimine pe cine consideră că reprezintă o amenințare pentru interesele naționale și să deschidă calea pentru oamenii loiali lor. Vreau să le spun că, dacă vor să dea foc Găgăuziei, nu le va reuși. Poporul găgăuz va ieși și își va apăra autonomia.
Activistul civic Mihail Vlah și-a exprimat speranța că blocada instituită de guvernarea PAS în Găgăuzia va fi depășită cât mai curând.
MIHAIL VLAH, activist civic
Astăzi, când se încearcă, pas cu pas, lichidarea Găgăuziei, când Găgăuzia este decapitată – bașcanul se află în închisoare – era foarte important ca deputații să dea dovadă de caracter, curaj și patriotism și să spună societății care i-a ales că suntem gata să apărăm și să susținem interesele Găgăuziei.
Am solicitat un comentariu serviciilor de presă ale Ministerului Justiției, PAS, precum și administrației prezidențiale, însă până la momentul difuzării materialului nu am primit niciun răspuns la solicitările noastre.
Reamintim că Legea privind statutul juridic special al Gagauziei a fost adoptată în 1994 și a fost rezultatul unui compromis între autoritățile centrale și Găgăuzia. Sesizarea Ministerului Justiției către Curtea Constituțională privind verificarea constituționalității unei serii de prevederi ale legii privind statutul juridic al autonomiei găgăuze a fost perceput de către Comrat fără echivoc – ca o încercare de a stabili un control politic deplin asupra autonomiei.
