Criticile dure la adresa Chișinăului oficial din partea instituțiilor europene continuă. De această dată, autoritățile moldovene au fost aspru criticate de către OSCE. Organizația a publicat raportul final al observatorilor săi privind alegerile parlamentare de anul trecut din Moldova. În primul rând, observatorii europeni au pus la îndoială imparțialitatea Comisiei Electorale Centrale.
„Sesiunile CEC au fost substanțiale, profesionale și colegiale, iar majoritatea deciziilor au fost motivate în mod adecvat și adoptate prin consens. Cu toate acestea, în cazul unor chestiuni mai controversate, CEC a ajuns adesea la decizii divizate conform orientării politice; acest lucru a generat anumite preocupări cu privire la imparțialitatea și independența membrilor”, se menționează în documentul publicat.
RAPORTUL FINAL AL ODIHR OSCE PRIVIND ALEGERILE PARLAMENTARE DIN MOLDOVA
„Sesiunile CEC au fost substanțiale, profesionale și colegiale, iar majoritatea deciziilor au fost motivate în mod adecvat și adoptate prin consens. Cu toate acestea, în cazul unor chestiuni mai controversate, CEC a ajuns adesea la decizii divizate conform orientării politice; acest lucru a generat anumite preocupări cu privire la imparțialitatea și independența membrilor”.
Una dintre aceste decizii politice, potrivit observatorilor OSCE, a fost deschiderea a doar două secții de votare pe teritoriul Rusiei, precum și problemele create în procesul de vot pentru alegătorii din Transnistria.
Astfel, Comisia Electorală Centrală a decis să deschidă doar 12 secții de votare pentru alegătorii din Transnistria, deși cu un an înainte, la alegerile prezidențiale, au fost deschise 30. Pentru aceste 12 secții au fost tipărite 23,5 mii de buletine de vot. În ziua votării, CEC a anunțat că în două secții destinate alegătorilor din Transnistria buletinele s-au epuizat, iar alegătorii au fost redirecționați către alte secții.
De asemenea, observatorii au atras atenția că, în ultimul moment, jumătate dintre secțiile de votare pentru alegătorii din Transnistria au fost mutate din zona de securitate mai adânc în teritoriul Moldovei de pe malul drept, iar informațiile despre aceste schimbări au apărut târziu, ceea ce a influențat și procesul de vot al locuitorilor de pe malul stâng.
RAPORTUL FINAL AL ODIHR OSCE PRIVIND ALEGERILE PARLAMENTARE DIN MOLDOVA
„CEC a decis să deschidă doar 12 secții de votare pentru alegătorii din Transnistria, semnificativ mai puține decât la alegerile prezidențiale din 2024, când au fost deschise 30 de astfel de secții. Pentru aceste 12 secții au fost aprobate în total 23 500 de buletine de vot, comparativ cu 90 000 de buletine în 2024. În ziua alegerilor, CEC a anunțat că în două secții pentru alegătorii din Transnistria buletinele s-au epuizat, iar alegătorii au fost redirecționați către alte secții.
De asemenea, la 25 septembrie CEC, la recomandarea serviciilor speciale, a decis să mute 5 dintre cele 12 secții de votare pentru alegătorii din Transnistria în zone urbane situate la cel puțin 30 km de zona de securitate. Adresele exacte ale noilor secții au fost anunțate abia pe 26 septembrie, cu două zile înainte de alegeri, ceea ce a limitat informarea alegătorilor. Toți cei trei membri ai CEC desemnați de opoziție au criticat informarea tardivă privind această decizie.”
O altă critică a observatorilor OSCE se referă la neadmiterea unor partide la alegeri, precum și la excluderea unor concurenți electorali înainte de ziua votării. Primul precedent a fost refuzul de a înregistra blocul „Victorie” ca participant la alegeri și limitarea, prin decizie judecătorească, a activității celor patru partide care au format acest bloc. Ulterior, din cursa electorală au fost excluși și concurenți deja înregistrați – partidul „Inima Moldovei” și partidul „Moldova Mare”.
Deși „Moldova Mare” a contestat rapid această decizie, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție au respins apelurile chiar în ziua alegerilor – cu doar câteva ore înainte de închiderea secțiilor de votare.
„Acest lucru subminează principiul securității juridice. Lipsirea partidelor de posibilitatea reală de a contesta eficient și fără grabă deciziile în instanță și de a-și prezenta poziția alegătorilor contravine direct standardelor internaționale, în special articolului 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la o cale de atac eficientă. Deciziile de anulare a înregistrării candidaților trebuie să se bazeze pe dovezi solide, convingătoare și suficiente” – se menționează în raportul final al OSCE.
RAPORTUL FINAL AL ODIHR OSCE PRIVIND ALEGERILE PARLAMENTARE DIN MOLDOVA
„Acest lucru subminează principiul securității juridice. Lipsirea partidelor de posibilitatea reală de a contesta eficient și fără grabă deciziile în instanță și de a-și prezenta poziția alegătorilor contravine direct standardelor internaționale, în special articolului 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la o cale de atac eficientă. Deciziile de anulare a înregistrării candidaților trebuie să se bazeze pe dovezi solide, convingătoare și suficiente.”
O altă problemă majoră a alegerilor care s-au desfășurat anterior în Moldova, potrivit observatorilor europeni, a fost blocarea unor instituții media în lipsa unor hotărâri ale instanțelor de judecată. În raport se menționează că, în anii 2022–2023, sub pretextul securității și al protecției împotriva propagandei, autoritățile moldovene au suspendat licențele de emisie ale 12 posturi de televiziune.
După ce aceste instituții media și-au mutat activitatea în mediul online, serviciile speciale din Moldova au primit dreptul de a bloca site-urile acestora fără o decizie judecătorească.
Doar în primele nouă luni ale anului 2025, din motive de securitate națională, Serviciul de Informații și Securitate a blocat peste 85 de site-uri, dintre care 35 în timpul campaniei electorale și 22 în „ziua tăcerii”, pe 27 septembrie, se menționează în raport.
RAPORTUL FINAL AL ODIHR OSCE PRIVIND ALEGERILE PARLAMENTARE DIN MOLDOVA
„În primele nouă luni ale anului 2025, din motive de securitate națională, SIS a dispus blocarea a peste 85 de site-uri, dintre care 35 în timpul campaniei electorale și 22 în „ziua tăcerii”, pe 27 septembrie.”
Reprezentanții OSCE consideră că limitarea drepturilor de difuzare este o măsură extremă și reamintesc autorităților că Constituția Republicii Moldova garantează libertatea de exprimare și interzice cenzura.
Observatorii europeni au subliniat că orice suspendare sau retragere a drepturilor de difuzare trebuie realizată doar de un organism de supraveghere independent sau de o instanță judecătorească, după încălcări grave și repetate și numai după ce au fost epuizate alte măsuri mai blânde. În același timp, deciziile de limitare a activității mass-media trebuie să fie supuse unui mecanism eficient de contestare.
RAPORTUL FINAL AL ODIHR OSCE PRIVIND ALEGERILE PARLAMENTARE DIN MOLDOVA
„Pentru a proteja libertatea de exprimare, orice suspendare sau retragere a drepturilor de difuzare ar trebui impusă doar de un organism de supraveghere independent sau de o instanță judecătorească în urma unor încălcări grave și repetate ale restricțiilor legitime privind conținutul și numai după epuizarea unor măsuri corective mai puțin restrictive. Deciziile ar trebui să fie supuse unor proceduri judiciare eficiente de contestare”.
Recomandările misiunii de observare a OSCE pentru autoritățile moldovene privind corectarea situației ocupă patru pagini scrise cu caractere mici. Printre altele, Chișinăului oficial i se recomandă insistent să introducă garanții juridice suplimentare pentru a preveni abuzul de resurse administrative și de fonduri bugetare în timpul alegerilor.
Potrivit evaluării Asociației Promo-lex, în cadrul alegerilor parlamentare la aceste abuzuri ar fi recurs cel mai frecvent partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate”. Serviciile de presă ale PAS și CEC nu au răspuns la apelurile noastre pentru a comenta raportul observatorilor OSCE.
