Ministerul Apărării a elaborat și a pus în dezbatere publică programul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare. Programul este prevăzut pe 5 ani, iar pentru implementarea sa ministerul solicită 10,6 miliarde lei, adică aproximativ 2 miliarde de lei pe an. În prezent, bugetul apărării este puțin mai mic decât această sumă.
Cu bani necesari acestui program, toți pensionarii Moldovei ar putea primi actuala pensie medie de 4400 lei timp de aproximativ 5 ani. Însă autoritățile vor să cheltuiască banii pentru nevoile militare.
În nota explicativă a proiectului se subliniază că majorarea bruscă a cheltuielilor și necesitatea reformelor sunt dictate de situația geopolitică actuală. „Acțiunile autorităților publice responsabile necesită a fi consolidate și coordonate pentru a preveni amenințările la adresa cetățenilor și statului, precum și pentru a asigura un răspuns adecvat” – se menționează în document.
PROIECTUL PROGRAMULUI DE IMPLEMENTARE (2026-2030) A STRATEGIEI NAȚIONALE DE APĂRARE
“Acțiunile autorităților publice responsabile necesită a fi consolidate și coordonate pentru a preveni amenințările la adresa cetățenilor și statului, precum și pentru a asigura un răspuns adecvat”.
Nu este un secret cui vrea Ministerul Apărării să ofere acest „răspuns adecvat”. În noua Strategie Militară adoptată anul trecut, Rusia a fost pentru prima dată numită direct „amenințare serioasă și directă” la securitatea națională a țării. Ținând cont de perioada de valabilitate a documentului – cel puțin pentru următorii 10 ani.
Obiectivele cheie ale programului sunt: reechiparea tehnică și modernizarea dotării Armatei Naționale după standardele NATO, integrarea treptată a Moldovei în arhitectura de securitate și apărare a Uniunii Europene, extinderea cooperării militare cu partenerii occidentali și creșterea bugetului apărării la 1% din PIB până în 2030. Potrivit documentului, 1% este totuși puțin; de exemplu, România plănuiește ca în 2030 cheltuielile militare să ajungă la 3,5% din PIB, iar în Polonia acestea sunt deja de 4,7% din produsul intern brut.
Pentru atingerea acestor obiective, planul include nu doar continuarea achizițiilor de armament din străinătate, ci și dezvoltarea industriei naționale de apărare: până în 2027 ministerul intenționează să elaboreze cadrul legislativ pentru dezvoltarea sectorului de apărare, adică pentru producerea armamentului în Moldova.
Modernizarea capacității de apărare a Armatei Naționale este planificată să fie accelerată cu cel puțin 65%. De asemenea, se preconizează construirea unui sistem complet de apărare antiaeriană, cu acoperire de cel puțin 70% până în 2030.
PROIECTUL PROGRAMULUI DE IMPLEMENTARE (2026-2030) A STRATEGIEI NAȚIONALE DE APĂRARE
1. Elaborarea cadrului legislativ pentru industria de apărare până în 2027.
2. Accelerarea procesului de dezvoltare și modernizare a capacității de apărare a Armatei Naționale cu cel puțin 65% față de 2024, până în 2030.
3. Organizarea unui sistem coordonat de apărare națională antiaeriană, cu funcționare operațională de cel puțin 70% până în 2030.
În plus, ministerul intenționează să consolideze protecția cibernetică, să optimizeze sistemul național de mobilizare, inclusiv prin digitalizare și tehnologii moderne, să finalizeze baza militară de la Băcioi și să dezvolte medicina militară modernă, „pentru a-i crește reziliența în situații de criză și conflict”.
„Realizarea acestei strategii va permite Moldovei nu doar să-și consolideze frontierele, ci și să devină un partener predictibil în sistemul european de securitate.”
PROIECTUL PROGRAMULUI DE IMPLEMENTARE (2026-2030) A STRATEGIEI NAȚIONALE DE APĂRARE
„Realizarea acestei strategii va permite Moldovei nu doar să-și consolideze frontierele, ci și să devină un partener predictibil în sistemul european de securitate.”
Totodată, ministerul recunoaște în proiect că criza demografică și emigrația activă duc la scăderea numărului tinerilor eligibili pentru serviciul militar, ceea ce poate afecta capacitatea de apărare a țării. Popularitatea armatei în societate este redusă, spre deosebire de pompieri sau salvatori. Cu toate acestea, 10,6 miliarde lei – și aceasta este doar o cifră preliminară – pentru nevoile militare, ministerul le solicită și probabil le va primi. Pentru aceste scopuri, PAS găsește întotdeauna bani, spre deosebire de profesori sau pensionari.
