După declarațiile Maia Sandu privind existența a presupuselor 300 de mii de voturi cumpărate la alegerile prezidențiale din 2024, ulterior această cifră a fost redusă la 130 de mii. Cum s-a ajuns anume la acest număr? Propria versiune de explicație a fost prezentată în direct la CANAL5 de către avocatul și vicepreședintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Iurie Mărgineanu, menționând că aceste liste au fost întocmite de operatori de telefonie și bănci cu legături internaționale și transmise serviciilor de securitate și Ministerului de Interne, fără verificarea vinovăției persoanelor incluse, afectând astfel grav corectitudinea procesului electoral.
IURIE MĂRGINEANU, jurist
Știți, din informațiile noastre știm că datele veneau din surse diferite. Adică operatorii de telefonie, cei care aveau sau descărcaseră aplicația PSB a acelei bănci din Moscova, furnizau informații despre aceste persoane. Dacă ai descărcat aplicația pe numărul tău de telefon, asta însemna că ai avut de-a face cu corupție electorală. Acum nici măcar nu analizăm dacă sunt vinovați sau nu. Operatorii transmiteau aceste informații serviciului de securitate al statului. Serviciul de securitate, la rândul său, cu aceste liste, le transmitea Ministerului Afacerilor Interne. Știm, de asemenea, că băncile din Republica Moldova, cele care aveau orice fel de legături sau decontări cu Federația Rusă și Republica Moldova, sau chiar, să zicem, copii care trimiteau bani părinților acasă, au fost incluse în aceste liste. Pe baza aceasta, știm că aproximativ 150, poate în jur de 200 de mii de persoane erau în aceste liste și ar fi trebuit să fie întocmite protocoale pentru ele. Protocoalele au fost întocmite pentru persoane care nici măcar nu se aflau în Moldova. Cum au ajuns în aceste liste va trebui să se clarifice.
În consecință, poliția i-a intimidat pe bătrâni să semneze protocoale, iar judecătorii, sub presiunea autorităților, au menținut amenzile pentru corupție electorală, a declarat Mărgineanu. El a mai precizat că numeroși cetățeni, chiar dacă nu votaseră de peste 10 ani, au fost sancționați și obligați să semneze pentru a evita confiscarea bunurilor personale.
IURIE MĂRGINEANU, jurist
Ei îi convingeau pe bătrâni: „Mai bine semnați și spuneți da, veți plăti mai puțin, doar jumătate. Și uitați de asta, altfel vor veni executorii judecătorești, vă vor lua casa, vaca, grădina și așa mai departe.” Oamenii s-au speriat și au semnat. Protocoalele au intrat deja în vigoare. Foarte mulți, în prima instanță, în lipsa oricăror dovezi, au primit câștig de cauză. Poliția a protestat, iar Curtea de Apel, în componența a trei judecători, a anulat practic 99% din toate deciziile primei instanțe care dădeau dreptate cetățenilor. A fost impresia că politicienii le-au spus direct: „Dacă anulați măcar un protocol, mâine veți fi voi în locul lor.” Și s-au speriat, ca niște copii neajutorați. În loc să facă justiție, au devenit polițiști. Îmi este rușine de judecătorii actuali. Serios, nu am mai văzut și nu am mai auzit așa ceva.
După alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, poliția a aplicat amenzi celor care și-ar fi vândut votul, sancțiunea ajungând până la 37 500 de lei. Totuși, ulterior, sute de procese verbale au fost anulate de judecătoriile din mai multe raioane ale țării. Amenzile au fost considerate de magistrați drept nejustificate și abuzive, fiind aplicate cu scopul de a intimida cetățenii înainte de alegeri. Poliția, la rândul ei, insistă că faptul existenței aplicației băncii ruse Promsvyazbank constituie o dovadă a corupției electorale.
Despre lipsa oricăror probe și despre presiunile exercitate de agenții constatatori au declarat și mai mulți avocați cunoscuți din țară, precum Alina Palii, Doina-Ioana Străisteanu, Dorin Podlisnic și juristul Stanislav Pavlovschi.
Iar judecătoarea care a anulat cele mai multe procese-verbale de amendă ulterior nu a promovat vettingul și a fost lipsită de dreptul de a profesa.
