Sub guvernarea PAS, Moldova se transformă treptat într-o țară dependentă, care produce puțin pe cont propriu și importă cea mai mare parte a bunurilor necesare. Însă problema nici măcar nu este aceasta, spun economiștii, ci faptul că deficitul comercial continuă să crească. Biroul Național de Statistică a calculat că, la finalul anului 2025, importurile au depășit exporturile de trei ori, iar deficitul balanței comerciale a Moldovei a stabilit un nou antirecord, ajungând la 7 miliarde 140 de milioane de dolari. Este pentru prima dată în întreaga istorie a țării noastre când se înregistrează un decalaj atât de mare între exporturi și importuri.
Într-o analiză a statisticii oficiale, economistul Vladimir Golovatiuc a ajuns la concluzia că importurile depășesc exporturile nu doar ca volum, ci și ca ritm de creștere. Astfel, în 2025 exporturile au constituit 3,8 miliarde de dolari, iar importurile – 10,9 miliarde de dolari. În același timp, exporturile au crescut cu 6,4%, iar importurile – cu 21%.
În rezultat, notează economistul, volumul importurilor a depășit exporturile de 2,9 ori, deși în cea mai mare parte a anului raportul a fost de peste 3 ori.
Potrivit lui Vladimir Golovatiuc, este important să înțelegem cu ce țări anume comerțul generează acest dezechilibru. În ansamblu, în 2025 deficitul comerțului exterior a crescut cu 1,629 miliarde de dolari și a ajuns la 7,1 miliarde de dolari, dintre care 47% revin țărilor UE, 1% – țărilor CSI și 52% – altor state. Cu alte cuvinte, dezechilibrul comerțului exterior a crescut tocmai cu țările UE – 74% din creșterea totală. Cu țările CSI, dimpotrivă, s-a înregistrat o reducere – cu 3,4 milioane dolari. Însă, dacă analizăm partenerii Moldovei individual, imaginea devine și mai clară.
„Totul este logic. Exporturile către UE și către alte țări au crescut în total cu 245 de milioane de dolari, iar importurile – cu 1,9 miliarde de dolari. De aici și dezechilibrul. La nivelul țărilor individuale trebuie menționat că, în comerțul cu doar 5 țări, deficitul comerțului exterior a crescut cumulat cu 1,508 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 92,6% din creșterea totală. Este vorba despre România, Germania, Polonia, China și SUA. Așadar, anume în relația cu aceste grupuri de țări există disproporții în comerț și ele trebuie, dacă nu eliminate, cel puțin minimizate”, subliniază economistul.
Astfel, deficitul comerțului exterior cu România a crescut de peste 3,7 ori, cu Germania – cu 20%, cu Polonia – cu 31%, cu China – cu 19%, iar cu SUA – de 3,2 ori.
În ceea ce privește balanța comercială cu Ucraina, potrivit statisticii oficiale, exporturile moldovenești către această țară s-au redus anul trecut cu 9% și au constituit doar 300 de milioane de dolari, iar importurile din Ucraina au fost de 1,1 miliarde de dolari, deși au rămas la nivelul anului 2024 – diferența este semnificativă. Cu alte cuvinte, deficitul comercial cu Ucraina a crescut cu 4% sau cu peste 800 de milioane de dolari.
Expertul în politică economică al IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță de asemenea consider că autoritățile din Moldova trebuie să revizuiască urgent politicile economice pentru a soluționa problema deficitului comercial, care, în fapt, a ajuns deja la 30% din PIB-ul țării.
„În 2025, deficitul comercial al Moldovei a depășit 30% din PIB – nu mai este doar un dezechilibru structural, ci o vulnerabilitate serioasă. Reducerea deficitului comercial trebuie să devină un obiectiv economic strategic nu din motive ideologice, ci din motive de supraviețuire economică într-o economie globală tot mai dură și competitivă. Cei care nu se adaptează vor fi pedepsiți de piețe și de realitate”, avertizează expertul.
Amintim că, potrivit prognozelor Ministerului Economiei, în 2026 se estimează o creștere a exporturilor de 7,6%, iar importurile, conform planurilor guvernului PAS, vor crește cu 9,9%. Pe rafturi, în locul produselor tradiționale moldovenești, apar tot mai multe produse de import: fructe, lactate, carne, unt. Fermierii solicită sprijinirea producătorilor locali și protejarea pieței interne. Însă după ce PAS a anulat obligația rețelelor comerciale de a avea în vânzare jumătate din produse de proveniență moldovenească, alte măsuri de sprijin nu au mai fost propuse.
