Locuitorii satului Tocuz din raionul Căușeni au ieșit din nou la protest. Pentru a doua oară în ultimele cinci zile. Oamenii spun că drumul care leagă localitatea de traseul național R30 s-a transformat într-o adevărată cursă cu obstacole. Gropi, noroi, gheață și accidente permanente. Microbuzele de rută debarchează pasagerii, inclusiv copiii, în mijlocul drumului, deoarece nu pot înainta. Iar aceștia sunt nevoiți să meargă kilometri întregi pe jos, prin ger și ploaie. Pentru a ieși din sat, oamenii sunt nevoiți să cheme drumarii sau salvatorii.
Primul protest a avut loc pe 13 februarie chiar pe traseu. Atunci, oamenii au cerut ca reprezentanții Ministerului Infrastructurii să vină la fața locului și să vadă cu ochii lor situația. Însă nici atunci, nici pe 17 februarie — la acțiunea repetată — funcționarii nu au și-au făcut apariția. Cei mai revoltați sunt șoferii.
În fiecare an schimbăm piese la mașină, mai ales la caroserie. Eu personal schimb în fiecare an. Pentru că atunci când ieși primăvara e Doamne ferește.
„Să vă spun sincer, parbrizul l-am schimbat de două ori. De două ori anul trecut. De două ori l-am schimbat, de amortizoare nici nu mai vorbesc. — Sunt cheltuieli mari? — Foarte mari, foarte. — Dar când plouă, când ninge? — Sunt cazuri când nici nu pot ajunge. Odată chiar am rămas blocat și, slavă Domnului, niște băieți m-au ajutat să ies.”
„Pe lângă asta se produc multe accidente, din cauza cărora oamenii rămân fără mașini. Copilul meu se întorcea de la întâlnirea cu absolvenții, a plouat, apoi a înghețat și a mers pe jos până la Sălcuța. Noaptea a mers pe jos, pentru că microbuzul l-a lăsat pe traseu. Au spus: mai departe nu mergem, e gheață, ca sticla. Vă dați seama? Iar eu nu am putut ieși din sat — era alunecos. Și el a mers pe jos, pe vremea aceea groaznică, prin frig.”
O mare îngrijorare pentru localnici este faptul că pe acest drum nu întotdeauna poate ajunge ambulanța. Sătenii l-au invitat personal pe ministrul infrastructurii Vladimir Bolea să vină și să se convingă că problema trebuie rezolvată de urgență.
„Din păcate, zilele trecute am chemat ambulanța și, dacă bolnavul este acasă în stare gravă, nu poți aștepta salvarea. Noi l-am dus până la Sălcuța. Este foarte problematic. Mi-au venit copiii acasă, ne sună noaptea că ei nu pot urca pe drum la deal, la Tocuz, să ajungă acasă. La ora două-trei noaptea nu pot urca. Sper ca domnul Bolea să ajungă și să vadă ce se întâmplă la noi, să meargă pe drumul nostru. Toți plătim bani — unde se duc?”
Oamenii spun că înainte de alegeri li s-a promis marea și sarea, iar apoi au fost uitați. În același timp, menționează că există și exemple pozitive — de exemplu, în autonomia Găgăuză.
„Unde sunt investițiile? Nu se văd. Dacă ar fi fost investiții, ar fi fost ca pe acel traseu. Dar nu sunt! De ce? Vin, stau două-trei ore sub un copac lângă traseu. Așa se investește? Sapă, iar când trec mașinile, pietrele sparg geamurile. Asta e investiție? Iar când sunt alegeri — toți vin cu promisiuni. Și la final, cu ce rămânem?”
„Mașinile merg la deal și la vale, aruncă pietrișul în părți, apoi îl aduc înapoi cu pământ și iată ce avem. Rușine — asfaltul se lipește de picioare. Uitați-vă la Găgăuzia! Uitați-vă ce drumuri au acolo! Poate redenumim țara în Găgăuzia?”
Primarul satului Tocuz Alexandru Țurcanu a declarat pentru postul nostru de televiziune că a informat despre situație toate autoritățile centrale: Președinția, Guvernul și Ministerul Infrastructurii. Însă nu a primit niciun răspuns.
Potrivit primarului, plombarea gropilor, pe care o fac periodic drumarii, este inutilă. Este necesară o reparație capitală.
ALEXANDRU ȚURCANU, primar al satului Tocuz
„Să ajungi din raion în localitatea noastră, Tocuz, este practic imposibil. Suntem una dintre cele mai mari localități din raion, dar parcă am fost dați uitării. Suntem la margine, la doar doi kilometri de hotarul cu Ucraina, și într-o anumită măsură am fost lăsați deoparte. Dar răbdarea s-a terminat. Este practic imposibil să ieși din localitate cu un bolnav ca să mergi la spital. De aceea oamenii s-au revoltat și au ieșit. La ce folosesc reparațiile curente? Apare o groapă – o astupă, trece graderul. Dar după înghețuri, ploi și ninsori s-au format asemenea gropi încât nu puteai nici circula, nici măcar deplasa pe jos.”
Deputatul partidului „Democrația Acasă” Sergiu Stefanco, prezent la protest, a declarat că va trimite o adresă la minister cu solicitarea de a crea o comisie, de a evalua starea drumului și de a calcula câți bani au fost cheltuiți pe acest sector în ultimii cinci ani.
SERGIU STEFANCO, deputat al partidului „Democrația acasă”
„Aceste sate au viitor — aici se gestionează peste 10 mii de hectare, sunt mulți agenți economici. Vorbim la nivel de țară despre investiții în zootehnie, legumicultură, pomicultură, viticultură, culturi cu valoare adăugată, dar nu asigurăm minimul necesar — un drum de acces pentru cetățeni. Cum gestionăm aproape 6 mii de hectare în satul Ucrainca și 5 mii în Tocuz? 10 mii de hectare trebuie lucrate. Sau punem cruce pe tot — pleacă agenții economici, închidem grădinițe, școli, nu construim drumuri și trimitem oamenii la muncă peste hotare, iar apoi vor veni companii transnaționale cu muncitori din Bangladesh, Nepal și alte țări?”
Deputatul partidului de guvernămând PAS Artemie Cătănoi a declarat că s-a întâlnit cu primarul din Tocuz încă anul trecut. Atunci prioritar a fost apeductul, iar fondurile au fost direcționate acolo. Acum el promite că va fi organizată o ședință la Ministerul Infrastructurii până la sfârșitul săptămânii.
ARTEMIE CĂTĂNOI, deputat PAS
„Să vedem dacă este posibil anul acesta să găsim o parte din finanțare, iar dacă nu — vom insista ca, la elaborarea planului de reparații și întreținere pentru anul 2027, acest tronson să fie inclus. În situația Tocuzului se află multe localități, pentru că avem foarte multe drumuri regionale — cu pietriș sau cu acoperire din piatră spartă — sunt foarte multe în țară, inclusiv în raionul Căușeni. Anterior erau peste 400 de kilometri, nu știu câți sunt acum. Reparații curente se fac peste tot, inclusiv pe acest tronson. Din câte cunosc, anul trecut s-au investit două milioane și jumătate. Problema este că sunt porțiuni unde se acumulează apa, se formează noroi, iar pietrișul se duce la fund.”
CANAL 5 a solicitat o reacție din partea Ministerului Infrastructurii, dar purtătoarea de cuvânt a instituției, Veronica Tocarciuc, a refuzat să comenteze, menționând în răspuns că «În conformitate cu politica instituțională privind solicitările din partea mass-media, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale furnizează informații doar mijloacelor de informare în masă acreditate oficial și recunoscute. Prin urmare, solicitarea dumneavoastră nu poate fi procesată».
