Ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente ar putea costa bugetul de stat aproape două milioane de lei. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat în cadrul unei emisiuni TV, că țara noastră ar trebui să achite o restanță de aproximativ 100 de mii de euro pentru a-și respecta angajamentele internaționale asumate până la retragere. Și chiar dacă nu este o sumă atât de mare, după părerea lui Popșoi, ea oricum este importantă.
MIHAI POPȘOI, ministrul Afacerilor Externe
Dacă vrem să respectăm dreptul internațional și să fim cu inima împăcată, probabil ar trebui să achităm această restanță. Deși trebuie să recunoaștem că de ani buni nu am mai primit careva beneficii din partea participarea noastră în CSI, din acele plăți pe care le făceam, dar dacă e să ne respectăm angajamentele, până la ieșire… – Cât de maximă e datoria? – Ea ceva în jur de 100 de mii de euro sau cel mai mult, nu este o sumă exorbitantă, dar este o sumă importantă.
Amintim că, anterior, fostul premier Vlad Filat susținea că ieșirea Moldovei din CSI este prezentată în lozinci politice, însă economia nu poate funcționa pe declarații. În opinia sa, țara nu este pregătită să concureze pe piața europeană și nu are alternative reale la piețele CSI. La sfârșitul anului trecut, Republica Moldova a lansat oficial procedura de retragere din Comunitatea Statelor Independente, denunțând peste 60 de acorduri, inclusiv în domeniul comerțului și migrației.
Partea rusă a avertizat că aceste decizii ar putea afecta interesele economice ale Moldovei și a diasporei moldovenești în Rusia.
Între timp, procesul a fost criticat și de unele forțe politice din țară, care îl consideră un pas pripit, cu potențiale efecte negative pentru cetățeni și migranți.
Chiar și Ucraina, care este în război cu Rusia, nu a ieșit oficial din CSI.
Tot la sfârșitul anului trecut, Guvernul a denunțat și acordul cu Rusia privind crearea și funcționarea centrelor culturale, ceea ce a dus la închiderea Centrului Rus de Cultură din Chișinău. Ministerul Culturii a explicat că centrul nu își îndeplinea misiunea culturală, ci servea drept instrument de influență și activități subversive. Afirmațiile au fost respinse de Ambasada Rusiei și de Casa Rusă.
