În pofida faptului că lupta împotriva corupției s-a numărat printre principalele sloganuri și promisiuni electorale cu ajutorul cărora Maia Sandu și PAS au ajuns la putere, în percepția cetățenilor corupția rămâne cea mai gravă problemă a sistemului de justiție. Acest lucru a fost confirmat și de sondajul realizat de compania Magenta Consulting la comanda Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Pe lângă corupție, respondenții indică probleme precum cumetrismul și lipsa de profesionalism.
Sondajul prezentat pe 6 februarie de compania Magenta Consulting, la comanda Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu titlul sugestiv – Integritatea în sectorul justiției – este deja al doilea studiu realizat de cele două entități pe tema corupției. Primul a fost efectuat în anul 2023. Acum, la trei ani distanță, autorii au decis să compare rezultatele.
DUMITRU SLONOVSCHI, director general Magenta Consulting
I-am întrebat pe respondenți care sunt, în opinia lor, trei cele mai importante probleme ale sistemului de justiție din Moldova, indicând cea mai gravă dintre ele, iar peste jumătate dintre cetățeni consideră că corupția este cea mai mare problemă a justiției.
La o distanță considerabilă urmează cumetrismul – 15%, iar același procent dintre participanții la sondaj au indicat neprofesionalismul și incompetența specialiștilor din domeniu.
În plus, 11% dintre respondenți consideră că în sistemul de justiție „nu triumfă dreptatea” și nu sunt respectate legea și drepturile omului. Printre alte probleme menționate se numără tergiversarea examinării dosarelor, atitudinea indiferentă față de cetățeni, deficitul de cadre, influența politică, costul ridicat al proceselor judiciare și neexecutarea hotărârilor judecătorești.
Totodată, sondajul arată că majoritatea respondenților au o atitudine pozitivă față de avocați – 78%, aceștia fiind urmați de poliție – 74% și funcționarii publici – 73%. Paradoxal, același sondaj indică faptul că 71% au o percepție pozitivă față de judecători, iar 69% față de procurori, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a participanților afirmă că principalele probleme ale sistemului de justiție sunt corupția și cumetrismul.
O altă cifră curioasă: 49% dintre respondenți au o atitudine negativă față de politicieni. În același timp, sondajul oferă o comparație cu rezultatele din 2023, care cică arată că acum trei ani percepția negativă față de politicieni era mai mare – de 60%. Așadar, acest sondaj, realizat de un ONG apropiat puterii, încearcă să ne convingă că, în ultimii trei ani, sub conducerea PAS, a crescut numărul cetățenilor care au o opinie bună despre politicieni? În condițiile în care, potrivit altor sondaje, ratingul aceluiași președinte al parlamentului, liderul formal al PAS Igor Grosu, sau al fostului premier Dorin Recean este sub marja de eroare.
Pe același contrast sunt prezentate și datele despre sistemul de justiție: sondajul din 2025 arată o îmbunătățire vizibilă a opiniei publice față de justiție comparativ cu anul 2023. Aproape jumătate dintre respondenți – 49% – consideră că situația în justiție s-a îmbunătățit în ultimii trei ani, față de 32% în 2023, în timp ce 20% cred că situația s-a înrăutățit. De asemenea, 56% dintre respondenți consideră că situația din domeniul justiției s-a îmbunătățit datorită eforturilor guvernelor din perioada 2021–2025. Totodată, autorii studiului au evidențiat și problemele semnalate de cetățeni.
IULIAN GROZA, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
Progres există, dar nu este încă suficient de consolidat pentru a genera o încredere stabilă și uniformă în întregul sistem. A doua constatare este că evaluarea instanțelor de judecată și a procuraturilor este mai favorabilă decât în 2023: cresc percepțiile pozitive privind competența, accesibilitatea, eficiența, imparțialitatea și echitatea actorilor din justiție. În același timp, două aspecte rămân într-adevăr sensibile – rapiditatea procedurilor și transparența proceselor. Aici așteptările cetățenilor sunt mai ridicate decât rezultatele resimțite.
După cum se menționează în documentul privind rezultatele sondajului care a fost publicat: „Studiul a fost realizat de compania Magenta Consulting la solicitarea Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Același institut care, în calitate de partener principal într-un consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), implementează proiectul Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – Justice4Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova.”
Cu alte cuvinte, autorii reformei au decis să evalueze rezultatele propriei lor activități. Posibil pentru a raporta în fața finanțatorilor.
Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting la comanda IPRE, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1125 de respondenți, în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2025. Pentru comentarii am contactat Ministerul Justiției, serviciul de presă al Procuraturii Generale, precum și serviciul de presă al administrației prezidențiale, însă până la momentul pregătirii materialului pentru difuzare nu am primit niciun răspuns.
Menționăm că pe 22 ianuarie președintele Maia Sandu a declarant. În cadrul unei conferințe de presă, citat:
„Republica Moldova nu a depășit pragul critic al reformei justiției, iar anul 2026 va fi decisiv pentru încrederea în sistem.”
De asemenea, ea a subliniat că procesul de evaluare externă extraordinară a judecătorilor trebuie să continue, întrucât „există în continuare forțe interne și externe care vor să compromită reforma, vor să o oprească, vor să mențină persoane corupte în sistem, să le folosească și să le mituiască, știind că se află în afara legii și nu vor fi pedepsite pentru încălcarea ei”.
Totodată, Sandu a calificat Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale drept instituții slabe, dar a lăsat să se înțeleagă că proiectul de fuziune a acestora a fost pus pe pauză din cauza recomandărilor Comisiei de la Veneția, care a oferit o evaluare dură intențiilor PAS de a politiza și de a prelua controlul asupra acestor structuri.
