Un raport interimar publicat la 3 februarie 2026 de Comitetul Judiciar al U.S. House of Representatives indică implicarea Comisia Europeană în monitorizarea și moderarea conținutului online înaintea mai multor alegeri europene, inclusiv înaintea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din 2024.
Potrivit documentului, în baza Codului privind Dezinformarea și a Ghidurilor DSA pentru Alegeri, Comisia Europeană a activat, înaintea unor scrutine importante, un mecanism denumit „sistem de răspuns rapid”. În cadrul acestuia, verificatori de fapte aprobați de Comisia Europeană au primit posibilitatea de a formula cereri prioritare de eliminare a conținutului în săptămânile dinaintea și de după alegeri.
În raport se menționează că acești verificatori „sunt, în mod invariabil, de stânga și favorabili cenzurii — orice, numai neutri din punct de vedere politic”. Documentul mai arată că obligația ca aceștia să fie aprobați de Comisia Europeană creează „un stimulent structural” pentru cenzurarea opiniilor eurosceptice și a conținutului care contrazice narațiunile politice preferate ale instituției.
Referitor la Republica Moldova, raportul consemnează că, cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din 2024, „EU Support Hub” al Comisiei Europene pentru Moldova a organizat un summit de două zile cu reprezentanții platformelor online, având ca temă reglementarea serviciilor digitale și combaterea riscurilor de dezinformare. În document se precizează că pe agenda evenimentului a fost inclusă și participarea prim-ministrului Republicii Moldova, Dorin Recean.
Potrivit raportului, în cadrul discuțiilor au fost prezentate „bune practici” pentru cenzurarea presupusei dezinformări, cu un accent special pe aplicarea Digital Services Act. Documentul notează că alegerile din 2024 au inclus un candidat din același partid cu prim-ministrul, fapt care a generat îngrijorări privind un posibil conflict de interese. Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate a fost Maia Sandu, care a câștigat scrutinul.
Un alt aspect evidențiat este faptul că Republica Moldova nu este stat membru al Uniunii Europene. Raportul subliniază că acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la organizarea unor discuții despre aplicarea DSA într-o țară din afara blocului comunitar, în condițiile în care Comisia Europeană susține că legislația nu are caracter extrateritorial și nu se aplică Republicii Moldova.
În ansamblu, documentul Comitetului Judiciar arată că, în ultimul deceniu, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a-și modifica regulile de moderare a conținutului, iar aceste practici au fost aplicate și în context electoral, inclusiv înaintea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din 2024, cu impact asupra spațiului informațional și a dezbaterii publice.
”Acuzațiile privind o presupusă interferență rusă generalizată în alegerile prezidențiale din România din 2024, care au fost anulate după ce un candidat populist a câștigat primul tur de scrutin, sunt contrazise de documente interne ale platformelor”, mai scrie în același raport.
