După ce au fost închise mai multe posturi de televiziune și site-uri de știri, iar o mare parte a publicului și-a pierdut încrederea în presa tradițională, orientându-se spre informarea online, guvernarea PAS pare să își îndrepte atenția și asupra spațiului virtual. Autoritățile intenționează să reglementeze marile platforme digitale prin aplicarea Legii Serviciilor Digitale, o inițiativă care pentru mulți experți și jurnaliști ridică semne serioase de întrebare privind libertatea de exprimare.
Declarația a fost făcută, în cadrul unei emisiuni televizate, de președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, care a precizat că termenul-limită pentru implementare este octombrie 2026. Totodată, șefa CA a explicat că internetul va fi monitorizat de așa numiți notificatori de încredete, care la fel vor fi selectați de Consiliu.
Platformele online precum YouTube, Telegram, Facebook și TikTok riscă să ajungă sub un control sporit al autorităților statului. Potrivit președintei Consiliului Audiovizualului, statul pregătește extinderea reglementărilor asupra marilor platforme digitale. Măsurile sunt promovate în baza Legii Serviciilor Digitale, aflată în proces de preluare în legislația națională, un demers care ar putea institui cenzură și limitarea libertății de exprimare.
LILIANA VIȚU, președinta Consiliului Audiovizualului
Deci, marele platforme sunt reglementate, urmează să fie reglementate prin Legea serviciilor digitale. Noi urmează să o aprobăm în planul național de aderare, stăm cu termen limită octombrie 2026. Din câte cunosc, urmează să primim și o evaluare din partea Comisiei Europene a ceea ce își propune să promoveze Ministerul Dezvoltării Economice și al Digitalizării.
– Și asta la fel va fi preluată de CEA-ul din octombrie 2026.
– Nu neapărat, nu. Depinde acolo. E posibil să fie autoritatea pentru telecomunicații, coordonatorul național. Deci în multe țări este fie autoritatea de telecomunicații, coordonatorul național digital, fie autoritatea precum CA.
Legea Serviciilor Digitale prevede combate conținutul ilegal, protejarea drepturile utilizatorilor, transparentizarea publicității și responsabilizarea marile platforme.
Totodată, președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a explicat una dintre cele mai controversate noțiuni introduse prin această lege – „notificatorul de încredere”. Potrivit acesteia, notificatorii nu vor fi neapărat persoane fizice, ci șientități cu expertiză într-un anumit domeniu, care vor avea dreptul să semnaleze conținutul considerat ilegal de pe internet.
LILIANA VIȚU, președinta Consiliului Audiovizualului
Deci, dacă avem o organizație care se specializată pe lupta cu pornografia infantilă, aceste organizații pot să depună solicitare să obțină acest statut de notificator în virtutea experienței pe care o au. Ce se întâmplă este că platformele le vor da prioritate atunci când vor primi notificări de la aceste entități care au certificat. Notificările lor vor fi tratate cu prioritate. În rest, nu se schimbă nimic.
Exact așa cum acum oamenii pot să raporteze că acest conținut nu ține de, nu știu, regulile comunității, că le pare că acest conținut este fie sexist, fie discriminator, fie instigator la ură, fix așa cum acum pot fi raportate în condițiile termenilor pe care le oferă platformele, fix așa o vor putea face notificatorii. Doar că notificările lor vor fi tratate cu prioritate de platforme.
Șefa CA a subliniat că instituția pe care o conduce va evalua solicitările și va acorda statutul de notificator de încredere doar entităților care întrunesc criterii clare de profesionalism și competență. Adică, tot ei vor alege cine să monitorizeze internetul.
LILIANA VIȚU, președinta Consiliului Audiovizualului
Pot să fie și sindicatele, pot să fie și autorități publice, de exemplu agenții specializate în rezolvarea anumitor probleme sociale, pot să fie entități semi-publice, semi-private, organizații de autoreglementare, de exemplu cum este Consiliul de Presă în domeniul mass-media.
Regulamentul cu privire la certificare a fost supus consultărilor publice, susține Vițu.
Potrivit acesteia, entitățile care ar manifesta partizanat politic nu pot fi certificate, întrucât criteriile de selecție prevăd explicit obiectivitatea, competența profesională și experiența dovedită în domeniu.
Liliana Vițu a adăugat că notificatorii de încredere vor trebui să respecte cerințe stricte de transparență, inclusiv ținerea unui registru al sesizărilor și prezentarea unor rapoarte anuale publice privind tipurile de conținut ilegal raportat, platformele vizate și reacțiile obținute.
Aceste obligații ar permite societății să evalueze activitatea lor și să asigure responsabilitatea față de comunitate. Totodată, ea a precizat că activitatea notificatorilor se referă în principal la platformele de partajare video, în timp ce pentru televiziune și radio rămân valabile procedurile existente de petiții și autosesizare.
Ideea consolidării controlului asupra spațiului online a fost enunțată anterior de președinta Maia Sandu, într-un forum media de la sfârșitul anului trecut, sub pretextul protejării democrației și al modernizării legislației media. În același timp, numeroși experți avertizează că, sub sloganul combaterii dezinformării, autoritățile ar încerca să impună cenzura și să limiteze libertatea de exprimare, acuzații respinse constant de partidul de guvernământ PAS.
Extinderea controlului online are loc după închiderea, în ultimii ani, a mai multor posturi TV considerate opoziționale și a zeci de portaluri de știri, fapt care, după cum arată sondajele de opinie, a dus la scăderea încrederii publicului în presa tradițională și la orientarea cetățenilor spre internet. Potrivit raportului Amnesty International pentru 2025, presa din Republica Moldova se confruntă cu presiuni politice crescânde și cenzură, iar retragerea licențelor TV, sancțiunile disproporționate și intervențiile extrajudiciare au subminat independența media și libertatea presei.
Cât despre notificatori, experții au temeri că s-ar putea repeta situația de la Facebook, unde ONG-ul StopFals, legat de Asociația Presei, marchează drept dezinformare declarațiile opoziției și materialele critice la adresa PAS.
