‘’Semnarea parteneriatului strategic de apărare între Chișinău și Varșovia ar putea atrage Moldova într-un conflict militar, iar țara noastră ar putea pierde statutul de neutralitate’’. Aceasta este părerea juristului Iurie Mărgineanu, după vizita efectuată de președinta Maia Sandu și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în Polonia, unde s-au întâlnit cu oficiali polonezi, inclusiv cu prim-ministrul Donald Tusk și au anunțat că se lucrează la actualizarea și aprofundarea acordului bilateral de cooperare în domeniul apărării între Republica Moldova și Polonia.
În special, Mărgineanu subliniază că implicarea Chișinăului în astfel de parteneriate ar putea transforma Republica Moldova într-un punct logistic și strategic pe flancul estic al Uniunii Europene.
În perioada 25–26 ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a efectuat o vizită oficială în Polonia, la invitația președintelui Karol Nawrocki, alături de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministrul Culturii, Cristian Jardan. Potrivit Președinției, vizita a reconfirmat soliditatea parteneriatului moldo-polonez, sprijinul constant al Poloniei pentru parcursul european al Republicii Moldova și angajamentul comun pentru consolidarea securității regionale, într-un context marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor hibride.
În cadrul vizitei, șefa statului a avut întrevederi cu prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, precum și cu alți oficiali polonezi. Discuțiile s-au concentrat pe aprofundarea dialogului politic, extinderea cooperării economice și consolidarea sprijinului parlamentar pentru agenda de integrare europeană a Republicii Moldova.
Un subiect important al discuțiilor de la Varșovia a fost cooperarea în domeniul apărării. La finalul vizitei, Maia Sandu a anunțat că, cele două state ‘’lucrează la actualizarea și aprofundarea acordului nostru bilateral de cooperare în domeniul apărării, astfel încât să reflecte mediul actual de securitate și să întărească cooperarea dintre instituțiile noastre. Aceasta va include o activitate mai strânsă în domeniul rezilienței, al combaterii amenințărilor hibride și al protejării infrastructurii critice”.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova
‘’Lucrăm la actualizarea și aprofundarea acordului nostru bilateral de cooperare în domeniul apărării, astfel încât să reflecte mediul actual de securitate și să întărească cooperarea dintre instituțiile noastre. Aceasta va include o activitate mai strânsă în domeniul rezilienței, al combaterii amenințărilor hibride și al protejării infrastructurii critice”.
Anunțul privind actualizarea acordului bilateral de cooperare în domeniul apărării a generat reacții critice în spațiul public. Juristul Iurie Mărgineanu avertizează că apropierea Chișinăului de arhitectura de securitate a Uniunii Europene riscă să încalce neutralitatea constituțională a Republicii Moldova și să transforme țara într-un punct logistic pe flancul estic al UE.
Potrivit acestuia, parteneriatul de apărare cu Varșovia depășește cadrul unei simple cooperări bilaterale și se înscrie într-o strategie mai amplă de consolidare a securității UE în vecinătatea Ucrainei, în care state precum Polonia, România și Ungaria devin piloni centrali, iar Republica Moldova este atrasă „colateral” într-un proces de militarizare accelerată.
Un rol-cheie în această strategie îl are fondul SAFE, adoptat de Uniunea Europeană în mai 2025, cu un buget de 150 de miliarde de euro. Deși prezentat oficial drept un mecanism de consolidare a industriei europene de apărare, Mărgineanu susține că fondul vizează, în realitate, întărirea capacității logistice și militare pe flancul estic al UE. În acest context, juristul atrage atenția asupra controverselor juridice legate de legalitatea fondului și asupra modului în care Republica Moldova ar putea fi implicată indirect în acest mecanism.
IURIE MĂRGINEANU, jurist
Inglusiv România vorbește despre contestarea acestui SAFE în instanțele europene de judecată deoarece consideră că este ilegal, cu unele remarci. A fost alcătuit acest fond de către Comisie, evitând hotărârile Parlamentului. Și deci, acest fond, în nota de întărire a acestui fond se motiva faptul că chipurile de evitat mecanismul birocratic a europarlamentarilor și în general, eurobirocrației. Acest fond constituie 150 de miliarde.
El presupune întărirea capacității estice de apărare a Uniunii Europene. Aici se vorbește doar despre țările membre a Uniunii Europene, dar totodată nu excludem participarea și a partenerilor Uniunii, inclusive țările candidate. Așa cum Republica Moldova este candidat, nu poate accesa desine stătătoare acest fond.
4 Republica Moldova doar poate participa colateral cu careva țări, care vor accesa acest fond, prin care se va adera colateral la această țară, prin careva logistică.
Din perspectivă juridică, Mărgineanu face referire și la doctrina dreptului internațional, care distinge între neutralitatea „activă” și cea „pasivă”, subliniind că o înarmare excesivă sau integrarea în structuri de securitate externe poate transforma un stat neutru într-o țintă legitimă.
IURIE MĂRGINEANU, jurist
Nu este necesar ca tu să te înarmezi în așa manieră, să provoci pe cineva, arătând că, uite eu mă înarmez. Posibil persoana de alături sau statul de alături va cinsidera că tu te înarmezi împotriva lui. Tu poți să devii țintă având inclusive în doctrina ta și în Constituţia Republicii Moldova, că ești țară neutră. O excesivitate de înarmare ar putea ținti o altă țară asupra ta. Adică noi putem și riscăm să pierdem statutul.
Juristul avertizează că implicarea Republicii Moldova în astfel de parteneriate de securitate poate încălca neutralitatea prevăzută de Constituție și poate împinge țara într-un sistem de securitate legat, în fapt, de blocuri militare, cu riscul implicării într-un război.
IURIE MĂRGINEANU, jurist
Atrag atenția că art. 11 din Constituție ne spune: noi suntem țară neutră, nu avem ce căuta noi în parteneriate, inclusive cu blocul NATO.
Parteneriatul acesta cu Varșovia e un element de apărarea a Uniunii Europene prin care țările: Ungaria, Polonia, România vor să adere la acest fond și să pimească bani pentru a-și întări capacitatea de apărare a țării, întărind totodată capacitate estică de apărare a Uniunii Europene.
CANAL 5 a solicitat un comentariu de la Președinție și Ministerul Apărării la acuzațiile lui Iurie Mărgineanu, însă nimeni din reprezentanții instituției nu ne-au răspuns la apeluri și mesaje.
Precizăm că România va primi un credit de peste 16 miliarde de euro prin programul SAFE. Parte din acest program prevede și reconstrucția unor magistrale rutiere din Moldova: Pașcani – Suceava – Siret și Pașcani – Iași – Ungheni.
Conducerea militară a României recunoaște oficial că această magistrală joacă un rol important în scopuri militare pentru vecina noastră de peste Prut, în condițiile în care o parte a acesteia se află pe teritoriul Republicii Moldova.
Fondul UE are ca scop sprijinirea statelor membre în achiziția de armament și dezvoltarea industriei de apărare, în contextul riscurilor de securitate generate de conflictul din Ucraina.
