Încercările autorităților moldovenești de a prezenta integrarea europeană accelerată drept singura modalitate de a salva țara de „influența rusă” nu sunt decât un șantaj politic care acoperă eșecurile interne.
Declarația a fost făcută de deputatul PCRM Constantin Starîș. Potrivit lui, Moldova este departe de standardele UE, iar în locul unor reforme reale, puterea folosește retorica geopolitică, imaginea unui dușman extern și intimidarea societății pentru a justifica deteriorarea situației socio-economice, presiunile asupra mass-media și demontarea instituțiilor democratice.
Mai mult, afirmă Starîș, reprezentanții PAS sunt interesați ca Rusia să avanseze spre Moldova, pentru ca ei să poată realiza proiectul Unirii fără referendum. Administrația prezidențială și serviciul de presă al partidului de guvernământ PAS nu au comentat deocamdată aceste declarații ale alesului poporului.
Președintele Maia Sandu șantajează Uniunea Europeană, încercând să profite de situația geopolitică, însă intrarea pe ușa din spate nu va funcționa. Această opinie a fost exprimată la CANAL 5 de către deputatul PCRM Constantin Starîș, comentând apelurile președintelui Maia Sandu către UE de a accepta Moldova printr-o procedură accelerată, în caz contrar — potrivit afirmațiilor sale — țara ar urma să ajungă sub influența Rusiei.
Deputatul subliniază că lista de așteptare pentru aderarea la UE este demult formată și include Serbia, Albania și alte state. Nu există niciun temei politic sau juridic pentru o aderare „accelerată”, iar fără reforme profunde Moldova nu are motive să spere la statutul de membru al UE, consideră Starîș.
CONSTANTIN STARÎȘ, deputat PCRM
În această coadă nu suntem în niciun caz printre primii. Tot ce poate face doamna noastră președintă este să încerce să profite de situația geopolitică, militară și de altă natură, extrem de complicată din regiune, pentru a-și șantaja într-o oarecare măsură partenerii europeni. Aș vrea să subliniez că, pentru a deveni membru al Uniunii Europene, este necesară o muncă internă colosală.
Trebuie realizate exact acele reforme despre care se vorbește atât de mult, inclusiv reforma justiției, al cărei eșec a fost recunoscut recent chiar de Maia Sandu. Alegerile trebuie organizate astfel încât observatorii structurilor europene, inclusiv cei ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, să nu constate un număr atât de mare de încălcări esențiale.
Prin urmare, pe ușa din spate nu se poate intra. Pot înțelege această tentativă de șantajare a reprezentanților APCE, dar nu trebuie uitat că nimeni nu va face în locul nostru munca de aliniere a standardelor noastre diplomatice, democratice, sociale, economice și politice la cele ale Uniunii Europene. Fără asta, nu putem fi așteptați în nicio Uniune Europeană.
Potrivit lui Constantin Starîș, situația din țară este foarte departe de cerințele necesare aderării la UE, iar pentru a justifica eșecurile, autoritățile au nevoie de un dușman extern constant, chiar dacă acesta este unul imaginar.
Deputatul a menționat că puterea a instituit de mult timp un embargo de facto asupra mijloacelor de informare în masa ruse. În același timp, susține Starîș, problemele sunt bine cunoscute în Europa, iar deteriorarea situației din țară este confirmată atât de statisticile oficiale, cât și de sondajele sociologice, care arată că 45–50% din populație trăiește sub pragul sărăciei sau foarte aproape de acesta.
CONSTANTIN STARÎȘ, deputat PCRM
Autoritățile noastre recurg la tertipuri. Toată lumea știe foarte bine că viața în Moldova devine tot mai grea, că democrația de care ne-am mândrit pe bună dreptate timp de 30 de ani se micșorează ca pielea de șagri și că, în realitate, ne aflăm într-o stare de semidictatură, dacă nu chiar de dictatură. Se închid instituții media, se anulează proiecte politice întregi, concurenții nu sunt admiși la alegeri sau sunt eliminați cu o zi-două înainte de vot.
Legislația este ciopârțită în favoarea partidului de guvernământ. Am enumerat doar principalele critici formulate la adresa autorităților moldovenești de misiunea de observatori a APCE la alegerile parlamentare de anul trecut. În lipsa oricărui progres real, nu rămâne decât să-și vândă rusofobia. În loc să vorbească despre realizări, au nevoie permanent de cineva care să le stea în cale — de un dușman extern, fie el și imaginar.
O îngrijorare aparte, potrivit deputatului, este tema unirii, pe care puterea ar putea încerca să o impună ocolind voința cetățenilor, fără referendum, invocând amenințări militare și sprijinul partenerilor externi.
CONSTANTIN STARÎȘ, deputat PCRM
Cred că ei mizează pe o situație în care comunitatea internațională va închide ochii, iar unirea va putea fi impusă fără niciun referendum. Acesta este, probabil, un obiectiv strategic al lor. La București s-a format un anumit consens politic pe această temă, deși sondajele nu arată unanimitate în rândul populației României.
Consensul politic a fost formulat încă de Traian Băsescu, care i-a propus lui Voronin intrarea Moldovei în componența României pentru a deveni membru UE. Atunci a primit un refuz ferm și a tăcut ani de zile. Astăzi însă există o nouă conjunctură care permite Bucureștiului să spere la anexarea Moldovei.
Totodată, este convins Starîș, la Bruxelles nu sunt pregătiți pentru un asemenea scenariu. Lichidarea unui stat independent în centrul Europei ar constitui o catastrofă pentru Uniunea Europeană și pentru dreptul internațional. Este sufficient să ne amintim de precedentul Kosovo. CANAL 5 a solicitat reacții la declarațiile deputatului PCRM Constantin Starîș din partea administrației prezidențiale și a partidului de guvernământ PAS, însă până la momentul difuzării materialului nu a fost primit niciun răspuns. Anterior, Maia Sandu și PAS au subliniat că acționează exclusiv în conformitate cu legea și voința cetățenilor Moldovei, iar unirea ar fi posibilă doar prin referendum.
Menționăm că, în septembrie 2025, Moldova a finalizat oficial procesul de screening — analiza conformității legislației naționale cu standardele UE. Aceasta a fost o etapă esențială pentru trecerea la deschiderea principalelor clustere de negociere. Cu toate acestea, în pofida declarațiilor optimiste, în decembrie nu au început negocierile propriu-zise, ci doar consultările tehnice.
