După ce a închis Casa Rusă, ministrul Culturii, Cristian Jardan, asupra căruia planează suspiciuni de corupție în dosarul Unimedia, și-a îndreptat atenția către monumentele sovietice din Republica Moldova. Într-o emisiune difuzată de Vocea Basarabiei, acesta a declarat că monumente precum cele dedicate lui Lenin, Kotovski sau Serghei Lazo „nu au ce căuta” în spațiul public în care se află astăzi, sugerând posibilitatea demontării sau reamplasării lor.
Deși vorbește apăsat despre „necesitatea de a face ordine”, ministrul recunoaște că, în realitate, nu există nicio decizie asumată, subiectul fiind încă plimbat prin comisii și Consiliul Memoriei.
Potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, monumentele sovietice din Republica Moldova ar putea fi demolate sau reamplasate din spațiile în care se află în prezent. Ministrul susține că statui precum cele ale lui Kotovski și Lenin „nu reprezintă istoria țării noastre”, iar chiar și acele monumente care ar avea, în opinia sa, o anumită „valoare artistică” nu ar merita să rămână în locațiile actuale.
CRISTIAN JARDAN, ministrul Culturii
Cert este un lucru că mulți monumente nu au nicio treabă cu istoria noastră, multe dintre ele, sau cu istoria noastră adevărată. Dacă prezintă un interes artistic, hai să spunem că știu că Lazăr Dubinovskii este autorul la cel puțin la vreo două dintre ele, atunci ele, bineînțeles, trebuie păstrate, dar nu în locațiile care sunt acum.
Dar, iarăși, nu vreau să creadă lumea că de mâine aceste monumente vor dispărea. Noi discutăm, avem inclusiv în cadrul Consiliului Memoriei, pe care l-am constituit în cadrul Ministerului, am avut deja o discuție la acest subiect. Este un subiect relativ sensibil, dar, odată și odată, trebuie de făcut regulă și trebuie să luăm o decizie clară și asumată.
Deocamdată nu este nicio decizie, știu că o să dezamăgesc multă lume, dar, cu siguranță, noi trebuie să luăm o decizie, pentru că multe dintre ele chiar nu au nimic cu acest popor și chiar dacă Serghei Lazo sau Kotovski au avut ceva tangențe cu Republica Moldova sau cu cel teritoriu actual al Republicii Moldova, eu nu cred că ei sunt niște personalități care merită să fie acolo unde sunt.
Ministrul Culturii afirmă că instituția a inițiat elaborarea unei noi legi a monumentelor istorice, care prevede actualizarea registrului monumentelor, reforma instituțiilor responsabile de patrimoniu și clarificarea atribuțiilor administrațiilor publice locale.
Potrivit lui Cristian Jardan, legislația în vigoare nu a mai fost modificată din 1993. În același timp, ministrul susține necesitatea ridicării unor noi monumente în centrul capitalei, deși admite că ministerul de resort nu dispune de buget pentru asemenea proiecte.
Eu sunt sigur că multe dintre ele nu au ce căuta și, în același timp, de exemplu, mie mi-e rușine, ca stat, când noi în centrul Chișinăului nu avem un monument dedicat foametii din 1946-1947.
Haideți așa, să fim sinceri, să comparăm evocarea victimelor foametii din 1946-1947 versus evocarea omului care stă în fața hotelului Cosmos, pe un cal. Care este valoarea, ce este mai important pentru noi ca țară?
Ideea ministrului vine într-un context în care monumentele istorice, inclusiv cele sovietice sau legate de figuri rusești, continuă să fie prezente în întreaga lume. Exemple în acest sens includ statuia împăratului rus Petru I la Anvers, monumentul marelui poet la Hemer – Germania, statuia lui Dostoievski în parcul balnear din Nisa, pe cea a lui Nikolai Gogol la Roma, a țarului Alexandru al II-lea la Helsinki și chiar un monument dedicat lui Lenin la Seattle.
Precizăm că Ministerul Culturii a fost implicat în închiderea Casei Ruse din Chișinău și denunțarea acordului cultural bilateral cu Rusia, propunând totodată crearea unui „muzeu al represiunilor politice”, deși unul similar există deja.
În același timp, istorici și politicieni critică actuala putere PAS, acuzând-o că încearcă să rescrie istoria prin glorificarea generalului Antonescu, aliat al Germaniei fasciste, și elogierea ostașilor români, în timp ce sunt minimalizate sau denigrate faptele eroice ale ostașilor sovietici. Autoritățile resping însă aceste acuzații.
Însă, în ultimii câțiva ani, în țară au fost inaugurate numeroase memoriale dedicate așa-zișilor „eroi români”, soldați ai armatei mareșalului Antonescu, acuzat de exterminarea în masă a evreilor, romilor și altor civili din Moldova în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Unele dintre aceste memoriale apar pe locurile de înhumare ale soldaților sovietici, iar la ceremoniile de inaugurare li se acordă onoruri militare de către reprezentanți ai Ministerului Apărării.
