În lupta cu oligarhii ruși și fraudele privind obținerea actelor de identitate, România a lăsat fără carte de identitate peste 100.000 de moldoveni. Măsura a venit după modificarea legii privind evidența populației, menită să prevină înregistrarea unui număr excesiv de persoane la aceeași adresă. Alte zeci de mii de români, născuți în diverse țări, au fost afectați de aceleași prevederi. Autoritățile susțin că intervenția a fost necesară pentru a corecta situațiile în care domiciliile erau declarate fictiv, chiar dacă Guvernul a criticat legea ca fiind disproporționată.
Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, transmise pentru Digi24.ro, după adoptarea noii legi privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor, peste 162.000 de români au rămas fără cartea de identitate. Dintre aceștia, aproximativ 66% sunt persoane născute în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că peste 100.000 de români născuți peste Prut s-au trezit că actul de identitate eliberat de autoritățile române a fost anulat. Restul persoanelor afectate provin din diverse țări, conform datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor: 17% s-au născut în România, 12% în Ucraina, iar câte 1% în Italia, Germania, Marea Britanie, Franța, Federația Rusă și Spania. Alte țări, precum Irlanda, SUA, Belgia, Grecia și Cehia, reprezintă fiecare aproximativ 0,5%, iar în restul celor 73 de state afectate se află de regulă mai puțin de 50 de persoane fiecare. Această distribuție arată că majoritatea celor afectați sunt cetățeni români cu legături istorice și familiale în spațiul ex-sovietic, în special în Republica Moldova.
66% – Republica Moldova
17% – România
12% – Ucraina
1% fiecare – Italia, Germania, Marea Britanie, Franța, Federația Rusă și Spania
0,5% fiecare – Irlanda, SUA, Belgia, Grecia și Cehia
sub 50 de persoane – în alte 73 de state
Cele peste 162.000 de anulări au avut loc, chiar dacă Guvernul a criticat legea, atrăgând atenția că restrângerea dreptului de stabilire a domiciliului, garantat de Constituție, trebuie să fie necesară, proporțională și justificată. Refuzul eliberării unui act de identitate reprezintă, în opinia Executivului, o măsură disproporționată față de motivele invocate de legislativ.
Autoritățile române susțin că anularea buletinelor a început ca urmare a verificărilor efectuate între 2020 și 2021, atunci când au fost implementate mecanismele pentru furnizarea serviciilor electronice. În această perioadă, s-a constatat că la anumite adrese erau înregistrate un număr foarte mare de persoane care declaraseră același domiciliu, ajungându-se la situații extreme, cum ar fi peste 22.000 de persoane înregistrate la o singură adresă din București sau câteva zeci de adrese la nivel național cu mii de persoane înscrise. Pentru a corecta aceste situații, Parlamentul a modificat legislația, iar începând cu iunie 2023 a fost introdus un mecanism care împiedică înscrierea unei adrese de domiciliu în actul de identitate dacă la aceeași adresă sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, în afara membrilor familiei extinse.
Modificarea legii a fost adoptată pentru a opri practica în care un număr foarte mare de persoane își declară domiciliul la aceeași adresă, inclusiv pentru a preveni fraude în obținerea cetățeniei române, spun oficialii români.
Anularea mențiunii de domiciliu nu afectează cetățenia română, iar persoanele afectate trebuie să refacă procedura de obținere a unui act de identitate. Până acum, aproximativ 20% dintre cei ale căror buletine au fost anulate și-au obținut deja un nou act de identitate.
