Centrul Național de Management al Crizelor – o nouă structură de stat, pentru care din bugetul de stat au fost alocate 20 de milioane de lei – nu este destinat reacției la intemperii sau calamități naturale. Cel puțin asta afirmă deputatul PAS Radu Marian. În schimb, guvernul, atunci când a anunțat în toamnă crearea acestui organ, declara că situațiile de criză provocate de calamități naturale reprezintă una dintre principalele competențe ale Centrului. Un nou exemplu în care autoritățile, rostind declarații pompoase, creează noi structuri de stat, cheltuiesc sume uriașe din bugetul public, își angajează oamenii pe salarii mari, dar nimeni nu vrea și nu intenționează să muncească.
„Unde este Centrul Național de Management al Crizelor, pentru care din bugetul de stat au fost alocate 20 de milioane de lei?”, se întrebau cetățenii la începutul lunii ianuarie, când viscolele și ninsorile abundente practic au paralizat țara, iar zeci de automobile au rămas blocate pe drumuri. „Unde este Centrul Național de Management al Crizelor?”, întreabă ei și acum, când țara trece printr-un nou colaps natural, ce amintește de o eră glaciară.
Și iată că, în a treia zi de polei, care a paralizat întreaga Moldovă, a transformat drumurile într-un adevărat patinoar, a dus la ruperea liniilor electrice în mai multe raioane, la numeroase accidente și la sute de cetățeni răniți, deputatul PAS Radu Marian declară că Centru Național de Management al Crizelor, foarte costisitor, nu este, de fapt, destinat reacției la intemperii sau calamități naturale. Acesta ar avea o misiune mai importantă decât viața și sănătatea oamenilor – lupta cu așa-numitele amenințări hibride și atacuri cibernetice.
RADU MARIAN, deputat PAS
Acest centru este responsabil de coordonarea acțiunilor mai multor instituții de stat. De calamitățile naturale se ocupă Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Iar Centrul de Management al Crizelor are un mandat mult mai larg, atunci când există amenințări de atacuri cibernetice, când apar, să zicem… ipotetic, probleme energetice, atacuri asupra sistemului informațional al țării sau, de exemplu, tentative hibride de intervenție în alegeri. Competențele acestui centru sunt mult mai largi decât reacția la intemperii sau catastrofe naturale.
Dar iată un mesaj publicat pe site-ul guvernului la data de 10 septembrie 2025: „În cazul crizelor – cutremure, inundații, pandemii sau atacuri cibernetice – populația va putea beneficia de un ajutor mai operativ și mai organizat din partea statului. Astăzi, guvernul a aprobat crearea Centrului Național de Management al Crizelor, care, la nivel național, va coordona acțiunile de prevenire și de intervenție în situații de urgență.”
Observați că reacția la situațiile de criză generate de calamități naturale este menționată pe primul loc în lista competențelor acestui Centru. Așadar, fie Radu Marian nu citește legile pentru care votează, fie încearcă să justifice într-un fel inacțiunea angajaților noii structuri, creată pentru prevenirea și gestionarea crizelor. Cu atât mai mult cu cât abia în a treia zi de polei Centrul Național de Management al Crizelor s-a „trezit” și a decis ca programul de lucru din această săptămână să înceapă de la ora 9:00 și ca pentru combaterea calamității să fie mobilizați angajații serviciului de pompieri și salvatori.
Apropo, în pofida tuturor acestor lucruri, angajații Centrului Național de Management al Crizelor, începând cu această lună și de acum încolo, vor primi un spor salarial – pentru „muncă nocivă”. Propunerea a venit din partea Ministerului Finanțelor și a fost aprobată la ședința guvernului.
Se pare că Centrul Național de Management al Crizelor devine o structură la fel de „secretă” ca celebrul Centru „Patriot” – Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, pentru care, de asemenea, din bugetul de stat se cheltuiesc milioane de lei și care, pe alocuri, chiar îi dublează funcțiile. Cu ce se ocupă Centrul „Patriot”, ai cărui angajați primesc salarii de la 43 de mii de lei în sus, nu știu prea bine nici măcar deputații puterii. Oficial, misiunea acestuia constă tot în combaterea atacurilor hibride, precum și în coordonarea eforturilor instituțiilor statului în lupta împotriva dezinformării și propagandei.
În ceea ce privește atacurile cibernetice, de acestea se ocupă Agenția de Securitate Cibernetică. Ea a fost creată în anul 2023 și funcționează pe lângă Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. În plus, în cadrul Ministerului Economiei activează și o direcție de politici în domeniul securității cibernetice. Astfel, în total, deja patru structuri de stat, cu bugete deloc mici, se ocupă de amenințările hibride și securitatea cibernetică.
Dacă pornim de la declarațiile deputatului Marian, de calamitățile naturale din Moldova se ocupă Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, de atacurile hibride și dezinformare – Centrul „Patriot”, iar de atacurile cibernetice – Agenția de Securitate Cibernetică. La ce mai este necesar Centrul Național de Management al Crizelor – cetățenii nu au mai înțeles. În schimb, bani pentru funcționarea lui există – pentru profesori și medici, însă, nu ajung niciodată.
