Autoritățile pregătesc, pentru 2026, un mecanism care ar putea reduce la tăcere presa incomodă și vocile critice din internet. Este vorba despre o nouă lege care va reglementa strict presa online, înlocuind actul normativ din 1994. Declarația a fost făcută de către directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei în cadrul unui interviu pentru Radio Moldova, unde a precizat că elaborarea noului cadru legal ar urmări combaterea dezinformării, a discursului de ură și a discriminării, iar respectarea acestuia va fi monitorizată de Consiliul Audiovizualului. Ideea cenzurării internetului a fost lansată și de către președinta, Maia Sandu la forumul mass-media și susținută de către conducerea Audiovizualului.
Noua lege pregătită pentru 2026 riscă să transforme spațiul online într-un mediu strict controlat, unde libertatea presei și pluralismul opiniilor ar putea fi grav restrânse. Potrivit directorului executiv al Asociației Presei Independente, în timp ce platformele de socializare vor rămâne parțial reglementate de legislația europeană, presa online va fi supusă direct monitorizării Consiliului Audiovizualului, deschizând calea pentru sancțiuni și limitarea libertății de exprimare sub pretextul combaterii dezinformării.
PETRU MACOVEI, directorul executiv al Asociației Presei Independente: „Tot ce este ilegal în spațiul offline, trebuie să fie ilegal și în spațiul online. Dacă discursul de ură și discriminare sunt interzise deja de lege și pot fi sancționate inclusiv în spațiul online, cu dezinformarea lucrurile nu sunt încă suficient de reglementate. De aceea, s-a vorbit despre necesitatea unor reglementări până la mijlocul anului 2026 se așteaptă adoptarea în Republica Moldova unei noi legi cu privire la mass-media care va înlocui legea cu privire la presă care este veche din 1994 și nu are nici un efect. Deci, va fi o nouă lege a mass-mediei care va include inclusiv reglementări pentru spațiul online, nu și rețelele sociale pentru că ele sunt reglementate prin anumite regulamente europene pe care Moldova trebuie să și le asume și este o procedură mai complicară. Dar, în ce privește presa online vor fi reglementări, probabil Consiliul Audiovizualului va urmări asta și va sancționa”.
Adevărata miză a legii nu pare să fie protejarea informației corecte, ci consolidarea controlului guvernamental asupra mediului online. Asta pentru că, guvernarea PAS și ONG-urile loiale acesteia au transformat deja conceptul de „dezinformare” într-un instrument prin care orice critică la adresa puterii sau declarație a politicienilor din opoziție poate fi etichetată drept falsă. Exemplul Canal 5 confirmă această practică: declarațiile activiștilor și liderilor găgăuzi privind limitarea drepturilor autonomiei, difuzate de postul nostru, au fost catalogate ca false de proiectul StopFals, gestionat de Petru Macovei. În mod similar, informațiile despre militarizarea Republicii Moldova au fost considerate false. ONG-uri precum cel al lui Macovei au împărțit jurnaliștii în „buni” și „răi”, considerând „răi” pe cei care critică puterea. Iar guvernarea intenționează să elimine, inclusiv în mediul online, toți cei considerați „răi”, așa cum s-a întâmplat deja în offline.
O altă inițiativă pentru viitorul apropiat, potrivit lui Macovei, este adoptarea unei noi legi privind fondul de subvenționare a mass-mediei, care permite anumitor redacții să acceseze finanțare publică pentru proiecte considerate relevante pentru „dezvoltarea democratică” a țării. Asta deși, anterior, legea a generat nemulțumiri legate de criteriile de selecție a canalelor și transparența procesului.
PETRU MACOVEI, directorul executiv al Asociației Presei Independente: „De asemenea, din nou, la solicitarea participanților la forumul mass-media, a fost adoptată o nouă lege în privire la fondul de subvenționare a mass-media, astfel încât unii de redacții pot să depună proiecte pentru acoperirea unor tematici importante pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova din bani publici. Este adevărat, legea provoacă anumite animozități, unii nu sunt foarte de acord cu principiile de selecție, dar o lege totuși există”.
Practic, din banii cetățenilor, adică din contribuțiile publice, sunt susținute în special redacțiile favorabile puterii. Un exeplu este Ziarul de Gardă, condus de Alina Radu, o susținătoare aprigă a partidului de guvernare care a primit, anul trecut, sub formă de subvenție de la stat, peste 4 milioane de lei. Anterior, instituția a anunțat că suma a fost transferată din bugetul public pe conturile Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” pentru acoperirea tarifelor de distribuție, care au crescut cu 341% la sfârșitul anului 2023.
Proiectul bugetului pentru 2026 prevede și alocări generoase pentru presa pro-guvernamentală: 257 milioane de lei, dintre care 20,5 milioane pentru Fondul de subvenționare a mass-media, 10 milioane pentru distribuția ziarelor și peste 220 de milioane pentru întreținerea companiei „Teleradio-Moldova”, instituție aflată sub conducerea actuală în mijlocul scandalurilor financiare și al acuzațiilor de utilizare necorespunzătoare a fondurilor, confirmate și de auditul recent al Curții de Conturi.
Totodată, în cadrul interviului, Macovei a precizat că rămân numeroase probleme nerezolvate în mass-media, printre care siguranța jurnaliștilor și dificultățile de pe piața publicității. Deși situația presei nu s-a deteriorat grav comparativ cu alte țări, progresul este limitat, iar independența editorială rămâne vulnerabilă din cauza resurselor financiare insuficiente. Dezvoltarea mass-mediei depinde direct de starea economiei și de pregătirea specialiștilor în domeniu.
Precizăm că ideea de a controla mai strict mediul online a fost lansată și de președinta Maia Sandu la cea de-a X-a ediție a Forumului Mass-Media. Aceasta a subliniat din nou combaterea dezinformării, iar experții avertizează că înăsprirea cadrului legal pentru mediul online ar putea conduce la instaurarea cenzurii pe internet.
Menționăm că, autoritățile au închis anterior mai multe televiziuni și zeci de portaluri media și discută tot mai frecvent despre blocarea platformelor precum Telegram sau conturile de TikTok.
