Moldova se scufundă rapid într-o capcană a datoriei. Această opinie a fost exprimată de unii experți economici, comentând proiectul de buget pentru 2026, prezentat de guvern. În acest document, ei nu văd un plan de dezvoltare, ci o încercare de a acoperi găurile bugetare prin împrumuturi tot mai scumpe.
Potrivit lor, prețul pentru greșelile guvernului crește odată cu dobânzile, pe care va trebui să le suporte fiecare cetățean.
Fostul prim-ministru Vlad Filat, comentând proiectul de buget pentru 2026, atrage atenția asupra creșterii explozive a cheltuielilor pentru serviciul datoriei.
Potrivit declarațiilor sale, „strategia încăpățânată” a guvernării de a fugi de finanțarea externă ieftină și de a se arunca în brațele împrumuturilor interne scumpe își arată roadele amare. Pentru anul viitor, plata dobânzilor ajunge la 6,17 miliarde de lei, adică +44% față de acest an. Anul trecut, în proiecțiile oficiale, Guvernul vedea doar 5,4 miliarde de lei.
Nici în coșmarurile lor cele mai întunecate nu au anticipat cât de mare va fi prăpastia lăsată de înghețarea relațiilor cu FMI și cât de disperată va deveni goana după bani. De la credite FMI de 3%, am ajuns să ne împrumutăm la 9,4% de la „prieteni” din sistemul bancar. Asta nu este strategie financiară, este taxă pe incompetență”, a scris Filat pe canalul său de Telegram.
Despre faptul că guvernul construiește bugetul pe bani împrumutați vorbește și expertul Andrei Ionică.
ANDREI IONIȚĂ, expert
Fiecare a 5-lea leu din care ei îl spun, adică 20% din tot ce povestesc ei acolo, sunt bani împrumutați. Bani care nu se știe dacă o să-i aibă, mai ales odată cu plecarea Fondului Monetar Internațional. Ei vorbesc că 3 miliarde de lei vor fi investiții capitale.
Foarte frumos, foarte frumos, doar că noi pe dobând, numai pe dobând, plătim anul ăsta și pe anul viitor 6,2 miliarde de lei. Când tu spui că 3 miliarde de lei faci investiții, sună frumos, dar nu e bine să mai redușiți de-n dobând.
Acum, dintre așa 3 miliarde de lei care ei se laudă că vor fi investiții capitale și noi vom progresa, chiar din acești bani, jumătate sunt de anul trecut, care nu le-au dat. Băi, întrebați-ai primarii, întrebați oamenii de afaceri care trebuie să primească de la voi bani pentru investiții și nu i-au primit.
Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, afirmă de asemenea că autoritățile încearcă să convingă cetățenii că „totul este sub control”.
Totuși, potrivit spuselor ei, acest „control” este resimțit de oameni prin facturi și datorii tot mai mari, precum și prin decizii care lovesc tot mai puternic în bugetul fiecărei familii. Pe pagina sa de Facebook, Stamate a subliniat: compensațiile pentru energia electrică au fost anulate, plățile pentru gaze au scăzut, iar cetățenilor li se propune să fie „mai rezistenți decât tarifele”. Situația nu este mai bună nici în domeniul apărării — a fost confirmat oficial că radarele achiziționate nu detectează dronele.
„Nu este clar dacă dronele sunt prea inteligente sau radarele prea scumpe, dar soluția guvernului este întotdeauna aceeași – să cumpere altele”, ironizează fosta deputată. În agricultură, situația este la fel.
Ministrul, potrivit Stamate, pare mulțumit că fermierii au acumulat datorii de un miliard de lei. „Se pare că nimic nu spune mai bine despre dezvoltarea satelor decât un câmp de datorii întins în toată Moldova”, scrie ea. Și peste toate acestea – o nouă „știre fericită”: în 2026 deficitul bugetar va crește. „Logic: dacă veniturile nu sunt suficiente, trebuie să faci planuri și mai mari”, a concluzionat fosta deputată PAS.
Fostul ministru al Economiei, Octavian Calmîc, consideră că proiectul de buget este unul preliminar și este convins că, după misiunea FMI, guvernul va fi nevoit să rescrie parametrii-cheie, inclusiv deficitul și prognozele de venituri.
Acest proiect de buget nu este încă versiunea finală, ci reprezintă viziunea guvernului. Sunt convins că, după misiunea FMI, vor fi anumite modificări atât la partea de venituri, cât și la cea de cheltuieli a acestui buget, și, în consecință, la deficitul bugetar. Să planifici un astfel de deficit de aproximativ 21 de miliarde de lei este nerezonabil, având în vedere că există anumite riscuri legate de prognozele indicatorilor macroeconomici – acestea sunt mult prea optimiste.
Mă refer la măsurile pe care guvernul intenționează să le implementeze anul viitor, atât de sprijin pentru sectorul economic real, cât și la programul de pachet social pentru populație. Prin urmare, sunt convins că vor exista anumite modificări, inclusiv în ceea ce privește fiscalitatea și reformele din acest domeniu.”
Mulți experți sunt de acord asupra unui lucru: bugetul pentru 2026, în forma sa actuală, se bazează pe prognoze prea optimiste și împrumuturi record, dar, în final, toate acestea vor trebui plătite de cetățeni. Totuși, premierul insistă că programul său este realist, iar bugetul – realizabil.
