Tirul încărcat cu arme și muniții, reținut la frontiera moldo-română, nu ar fi putut traversa teritoriul Republicii Moldova fără un nivel înalt de „protecție”. Această opinie a fost exprimată în direct la CANAL 5 de deputatul PCRM, Constantin Starîș.
Potrivit lui, pe fundalul acestui scandal, autoritățile continuă să atribuie fără dovezi Rusiei episoade legate de presupusele drone și așa-numitele „amenințări hibride”. O altă decizie rezonantă, la care a făcut referire Starîș, este transmiterea portului Giurgiulești către România. Deputatul consideră acest pas ca fiind motivat politic și admite că portul ar putea fi folosit ulterior și în scopuri militare.
Deputatul PCRM Constantin Starîș consideră că schema de introducere a armelor în Republica Moldova nu ar fi putut funcționa fără protectori. Iar versiunea potrivit căreia „vameșii moldoveni i-au avertizat pe români” este doar o încercare de a estompa o problemă evidentă.
CONSTANTIN STARÎȘ, deputat PCRM
Cum a ajuns acest camion cu arme pe teritoriul Republicii Moldova? Bine, să presupunem, așa cum încearcă acum să iasă din situație, că vameșii noștri și-au avertizat colegii români că vine un transport suspect, iar românii au verificat mai atent camionul și au descoperit acest încărcătură mortală. Dar cum a ajuns el aici? Asta arată, în cel mai bun caz, incompetență. Dar eu cred că vorbim, desigur, despre o anumită schemă funcțională. Nu s-ar fi aventurat cu un asemenea transport pe teritoriul Moldovei dacă acesta ar fi fost primul camion.
Și acum să privim situația: țara noastră, care se străduiește să intre în Uniunea Europeană și, în general, este campioană mondială la dezvoltarea democrației, nu știu la ce încă, la drepturile omului și altele, devine o țară prin care trece un trafic masiv de droguri. Devenim o țară prin care se face trafic de arme.
Este, cum să vă spun, un fel de stat terorist. Nu se poate ca nimeni să nu fi știut despre asta. Nu pot… Astfel de transporturi nu pot traversa teritoriul Republicii Moldova, să intre și să iasă mai departe către Europa, fără ca cineva să ofere protecție acestei scheme. Nu știu despre cine este vorba. Este vorba despre Poliția de Frontieră? Despre conducerea Vămii? Deși cred că astfel de scheme nu sunt la nivelul lor. Nivelul ar trebui să fie mai sus.
În opinia lui Starîș, în timp ce în țară au loc astfel de lucruri și înflorește traficul de droguri, poliția moldovenească este mobilizată să lupte cu bunicuțele care au primit ajutoare din străinătate, cu mitica corupție electorală și cu șoferii pe care îi împovărează cu amenzi mari. O altă preocupare importantă a guvernării este lupta cu așa-numitele amenințări hibride inventate chiar de ei.
Iar un exemplu elocvent, potrivit deputatului, este incidentul recent cu drona pe care autoritățile moldovene au declarat-o rusească fără să prezinte vreo dovadă.
CONSTANTIN STARÎȘ, deputat PCRM
„Ne amintim că, la anumite intervale de timp, pe teritoriul Moldovei apăreau niște proiectile neexplodate care, dintr-un motiv anume, nu lăsau cratere, contrar legilor fizicii. Ne amintim de acea producție a cercului de aeromodelism de la Casa Pionierilor, care, la un moment dat, ateriza pe câmpurile noastre fără să taseze iarba. Acum a zburat o dronă. De ce să investigăm? Atunci, ca și acum, s-a declarat că toate aceste obiecte au origine rusească.
Aceasta este logica actualei guvernări. Este interesant de menționat că acest incident a avut loc exact în ziua începerii vizitei delegației Consiliului Europei, condusă de secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Probabil, asta trebuia într-un fel să le demonstreze oaspeților europeni faptul că noi ne luptăm eroic nu doar cu amenințările hibride, ci și cu amenințările militare directe.
Un alt „eșec”, cum îl numește Starîș, este tranzacția privind transmiterea către România a Portului Liber Giurgiulești, care, potrivit lui, s-a dovedit a fi mai necesar pentru România decât pentru Moldova. Starîș consideră că obiectivul ar fi putut fi cedat din motive politice și că Bucureștiul ar putea avea interese militar-logistice.
CONSTANTIN STARÎȘ, deputat PCRM
Cum se face că, dintr-odată, acesta s-a trezit atât de împovărat de datorii față de BERD – rămâne neclar. Probabil că este, la rândul ei, o schemă, nu știu. Despre ce poate vorbi Chișinăul, dacă nici măcar nu el îl vinde? Îl vinde BERD în calitate de proprietar. Dar ei nu au nevoie de acest activ. Așadar, sunt multe întrebări aici.
Cred că pentru România importanța acestei tranzacții constă în faptul că ar putea pur și simplu să-l închidă, pentru a nu crea o concurență suplimentară porturilor lor, precum Galați, care nu se află foarte departe. Sau – există și această teorie a conspirației – că portul ar putea fi folosit pentru transportul diferitelor tipuri de încărcături militare.
În opinia deputatului, autoritățile își propun drept obiectiv strategic renunțarea țării la neutralitate, dar evită organizarea unui referendum, știind că majoritatea cetățenilor s-ar pronunța împotrivă. De aceea, potrivit lui Constantin Starîș, guvernarea va atrage încet și pe ascuns Republica Moldova în NATO.
CONSTANTIN STARÎȘ, deputat PCRM
Astăzi știm că niciun subiect, poate cu excepția religiei, nu unește atât de puternic societatea moldovenească precum atitudinea față de neutralitate. Peste 70% din populație se pronunță în favoarea ei, și acesta este un procent foarte mare. Nici măcar mult-lăudata integrare europeană nu are o asemenea susținere masivă.
De aceea, ei au o sarcină clară. Dacă modifici Constituția conform legii, trebuie să supui întrebarea unui referendum. Iar aici este clar că nimeni nu va vota pentru asta. Referendumul va eșua. De aceea, cred că vor avea două procese paralele: pe de o parte, militarizarea conform standardelor NATO, iar pe de altă parte, încercarea de a convinge societatea moldovenească.
Deputatul cere autorităților transparență și explicații pentru fiecare dintre episoade – de la fluxurile de arme până la soarta obiectivelor strategice. Am încercat să contactăm serviciul de presă al PAS și Parlamentului pentru a obține un comentariu la declarațiile lui Starîș, însă nimeni nu a răspuns la apelurile noastre. Anterior, reprezentanții guvernării au declarat în repetate rânduri că nu încalcă neutralitatea, însă acest statut nu protejează țara de pericole.
