Presa din Republica Moldova se confruntă cu presiuni tot mai mari și forme de cenzură venite din zona politicului. Retragerea licențelor pentru mai multe posturi TV ridică semne serioase de întrebare privind independența mass-mediei, iar în unele redacții apropiate puterii, jurnaliștii se autocenzurează de teamă că finanțatorii externi ar putea opri sprijinul dacă autoritățile sunt criticate.
Toate aceste probleme sunt descrise în noul raport al Amnesty International, care avertizează că legislația recent adoptată, neclară și promovată netransparent, creează riscuri de abuz și sporește vulnerabilitatea presei, venind totodată cu recomandări pentru Guvern.
Potrivit unui raport al Amnesty International, libertatea presei în Republica Moldova s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani, din cauza unor măsuri politice și legislative considerate restrictive. Organizația afirmă că, deși mass-media din țară este diversă și multilingvă, presiunea politică, lipsa proporționalității în sancțiuni și intervențiile extrajudiciare au creat un climat de nesiguranță și autocenzură.
După declanșarea războiului din Ucraina, în 2022, autoritățile au instituit starea de urgență și au acordat Comisiei pentru Situații Excepționale puteri extinse, fără control judecătoresc. În baza acestor împuterniciri, CSE a suspendat licențele a șase posturi TV și a blocat accesul la peste 70 de site-uri web. Justificarea oficială: combaterea propagandei și protejarea securității naționale. Amnesty observă însă că măsurile au fost aplicate netransparent, fără garanții legale și fără analiza proporționalității.
În raport se menționează și modificarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale, în iunie 2022, prin care a fost limitată retransmisia conținutului politic din anumite state. ‘’ Comisia de la Veneția a examinat modificările. Ea a recunoscut că autoritățile moldovenești răspundeau la o problemă reală în ceea ce privește „securitatea informațională”, dar a avertizat că măsurile nu îndeplineau cerința proporționalității’’, se scrie în raport.
Jurnaliști intervievați de Amnesty afirmă că sancțiunile aplicate de CSE și de Consiliul pentru Promovarea Investițiilor au avut motivații politice și au vizat redacțiile critice față de guvern. Potrivit lor, pe unele subiecte sensibile ar fi permisă o singură opinie, iar prezentarea unei perspective alternative — inclusiv cea a autorităților ruse — ar fi dus la suspendarea licențelor.
Alți jurnaliști au vorbit despre boicot politic sau despre „atenționări” neoficiale după interviuri incomode. Unul dintre ei a declarat: „Libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei nu mai există în Moldova”.
Deși Consiliul Audiovizualului respinge orice acuzație de ingerință politică și susține că este autonom, Amnesty remarcă lipsa transparenței, absența justificărilor publice și lipsa unui control judiciar real asupra sancțiunilor. Organizația avertizează că acest climat afectează întreaga presă, atât proeuropeană, cât și prorusă, și accentuează autocenzura.
Astfel, organizația a specificat că ‘’ acest context restrictiv a alimentat un climat de autocenzură’’. Potrivit raportului, mai mulți jurnaliști ai presei pro-guvernamentale intervievați se tem să critice partidul de guvernământ, de frica represaliilor sau a pierderii finanțării. ‘’Acuzațiile de presiuni informale și lipsa protecției împotriva hărțuirii – inclusiv împotriva abuzurilor online și a amenințărilor cu moartea – subminează și mai mult libertatea mass-mediei și accesul publicului la informații’’, se arată în document.
În concluzie, Amnesty International reamintește că libertatea de exprimare este garantată de dreptul internațional și poate fi restricționată doar dacă măsurile sunt legale, necesare și proporționale. Organizația susține că multe dintre restricțiile aplicate în Moldova nu respectă aceste criterii. Legislația nou adoptată este neclară, introdusă într-un mod contestabil și aplicată excesiv, iar lipsa garanțiilor împotriva abuzurilor creează un climat de incertitudine și vulnerabilizează mass-media.
Amnesty solicită Guvernului Republicii Moldova să revizuiască legislația media, să protejeze jurnaliștii de hărțuire, să elimine sancțiunile extrajudiciare și să garanteze libertatea editorială în Chișinău, Găgăuzia și Transnistria.
Nimeni din reprezentanții guvernării nu au comentat raportul. Anterior, autoritățile au justificat blocarea site-urilor și suspendarea licențelor prin necesitatea combaterii dezinformării și a conținutului care amenință securitatea națională. În același timp, potrivit ultimului indice al libertății presei, Moldova a înregistrat o scădere în clasament. Reprezentanții PAS resping criticile și susțin că în țară există suficientă presă independentă. Premierul Alexandru Munteanu a declarat recent că „nu a mai văzut presă mai independentă decât cea din Moldova”.
