Noi imagini din satelit arată diferitele etape ale construcției unui complex militar uriaș în apropiere de Beijing, despre care analiștii cred că va fi folosit pentru a adăposti liderii chinezi în cazul în care Statele Unite lansează un atac nuclear împotriva Chinei.
Complexul, care a fost poreclit „Orașul Militar din Beijing” de unii analiști, se află la sud-vest de capitala Chinei. Suprafața ocupată de noua construcție ar fi de 10 ori mai mare decât cea ocupată de Pentagon, cea mai mare clădire administrativă din lume.
Președintele chinez Xi Jinping a ordonat ca armata țării să devină o forță de „clasă mondială” până la mijlocul secolului – cu alte cuvinte, să egaleze sau să depășească forța de luptă a armatei americane.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
În timp ce Beijingul a accelerat producția de nave, rachete cu rază lungă de acțiune și focoase nucleare, experții spun că Xi își dorește să dezvolte și infrastructura capabilă să reziste unui atac nuclear menit să îi elimine pe toți liderii importanți ai Partidului Comunist Chinez, scrie Newsweek.
Un astfel de complex cu buncăre subterane i-ar permite Beijingului să continue operațiunile militare după declanșarea unui război de mare amploare împotriva Statelor Unite.
Imaginile din satelit obținute de Agenția Spațială Europeană arată progresul clar al lucrărilor de construcție de la o lună la alta, începând de la mijlocul anului trecut.
Unii experți nu sunt așa de convinși că „Orașul Militar din Beijing” va fi un adăpost anti-apocalipsă pentru elita din China.
Construcțiile se întind pe o suprafață mult mai mare decât cea rezervată de obicei unei baze sau școli militare, ceea ce ar putea indica faptul că vor fi folosite de o organizație administrativă sau pentru o mare bază de antrenament, potrivit cercetătorului Hsu Yen-chi de la Consiliul pentru Studii privind Strategia și Jocurile de Război din Taiwan.
„China nu vrea să repete ceea ce s-a întâmplat în 1969”
Dacă, totuși, este vorba de un centru de comandă fortificat, ar putea însemna că Beijingul încearcă să adopte un concept militar similar celui din SUA, unde ofițerii de rang inferior au libertatea de a lua anumite decizii pe câmpul de luptă fără să aștepte ordinul superiorilor, pentru a îmbunătăți timpul de reacție al fiecărei unități militare într-un conflict care evoluează rapid, potrivit unui raport al Rand Corporation.
Această doctrină militară ar putea avea beneficii, dar și dezavantaje pentru armata chineză: pe de-o parte, „comanda misiunii” ar putea afecta negativ operațiunile desfășurate de Armatei de Eliberare a Poporului în situații de criză din cauza problemelor de coordonare și a controlului mai slab pe care l-ar avea liderii armatei asupra forțelor de pe front, au argumentat autorii raportului Rand.
„Pe de altă parte, ar putea contracara strategiile militare tradiționale ale Statelor Unite prin accelerarea comunicațiilor și a procesului de luare a deciziilor de partea chineză”, au mai scris cei de la Rand Corporation.
„Având în vedere paranoia absolută a Partidului Comunist Chinez (PCC) în legătură cu un atac preventiv [lansat de SUA] împotriva Chinei continentale, acesta ar fi un complex pentru toți liderii PCC și din armată, unde se pot muta pentru comandă și control în timpul unui război sau a unei crize nucleare”, a explicat Lyle Morris, cercetător al Asia Society Policy Institute.
„China nu vrea să repete ceea ce s-a întâmplat în 1969”, a mai spus Morris, referindu-se la conflictul de frontieră chino-sovietic, care a fost aproape să degenereze într-un război nuclear ce i-ar fi prins complet nepregătiți pe liderii chinezi.
Un conflict între SUA și China ar putea izbucni în cazul în care armata chineză va invada Taiwanul sau în urma unui incident, posibil neintenționat, apărut în jurul disputei teritoriale din Marea Chinei de Sud, unde mai multe insulițe și recife sunt revendicate de China și Filipine, un aliat al Statelor Unite.
