Colegiul Comisiei Europene a aprobat la 12 noiembrie un proiect intitulat „Scutul Democrației în Europa”. Proiectul este destinat, după cum s-a declarat, să întărească protecția Uniunii Europene împotriva intervențiilor străine, dezinformării și manipulării opiniei publice, în special în timpul proceselor electorale. Ca țară sursă a unor astfel de acțiuni subversive împotriva UE este menționată Federația Rusă, precum și „intermediarii săi statali sau non-statali”.
Ca exemplu ce confirmă necesitatea unui astfel de program a fost menționată și Moldova, care, potrivit Comisiei Europene, a rezistat dezinformării înainte și în timpul alegerilor parlamentare din septembrie. Totuși, menționarea țării noastre ca model de succes în contracararea atacurilor externe asupra democrației ridică și o serie de întrebări. De exemplu: dacă în Moldova, sub pretextul apărării valorilor democratice, se închid mass-media critice la adresa guvernării și se desfășoară represalii împotriva opoziției și a gândirii independente a cetățenilor, nu cumva obiectivele declarate de Comisia Europeană servesc drept acoperire pentru repetarea – la scară europeană – a „scenariului moldovenesc” de combatere a amenințărilor pentru elitele aflate la putere? Ce prevede concret proiectul „Scutul Democrației în Europa” și cum intenționează Comisia Europeană să implice Republica Moldova – vom explica în materialul ce urmează.
Ideea creării unui scut al democrației în Europa a fost prezentată în iulie anul trecut de Ursula von der Leyen, candidată pentru al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene.
„Trebuie să facem mai mult pentru a proteja democrația noastră. De aceea propun un nou Scut European al Democrației, prin care vom combate manipularea străină a informațiilor și intervențiile online”, se menționa în programul său.
După 18 luni de atunci, idea lui von der Leyen a început să fie implementată, practic cu aceleași narative și argumente.
În centrul strategiei se află Rusia. Potrivit Comisiei Europene, această țară și intermediarii săi, statali sau non-statali, desfășoară de mai bine de zece ani campanii de destabilizare a situației în UE, inclusiv online.
„Aceste acțiuni sunt amplificate de dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii, care fac informația falsă mai convingătoare și răspândirea ei mai largă”, se consideră autorii programului.
Vicepreședintele Comisiei Europene Henna Virkkunen a prezentat direcțiile principale ale programului „Scutul Democrației”.
HENNA VIRKKUNEN, vicepreședinte al Comisiei Europene: „La baza „Scutului democrației” stă consolidarea încrederii publice în democrație și instituțiile democratice. Scutul european al democrației se bazează pe trei piloni. În primul rând, protecția spațiului nostru informațional. În al doilea rând, consolidarea instituțiilor democratice. Și în al treilea rând, creșterea rezilienței societății noastre”.
Pentru realizarea acestor sarcini, Comisia Europeană intenționează să creeze Centrul European pentru Reziliență Democratică, care „va uni rețelele și structurile existente care se ocupă de prevenirea, detectarea, analiza și reacția la amenințările din spațiul informațional, va contribui la elaborarea unor abordări, practici și metodologii comune, precum și la schimbul de date și analize”, se menționează în documentul CE.
În același timp, Comisia Europeană subliniază că acesta nu va deveni un așa-numit „minister al adevărului”: participarea la proiect va fi voluntară, implementarea – graduală, iar centrul va acționa „cu respect pentru competențele UE și ale guvernelor naționale”.
Cât despre participarea la acest „NON-minister al adevărului”, conform planului comisariilor europeni, în Centrul European pentru Reziliență Democratică vor fi reprezentați nu doar instituțiile UE și ale statelor membre, ci și ale țărilor candidate. În special, ale Moldovei, Ucrainei și țărilor Balcanilor de Vest.
Participarea țării noastre la „scutul european” a fost anunțată recent de comisarul european pentru extindere Marta Kos, în timpul vizitei oficiale la Chișinău.
Potrivit ei, „Republica Moldova se află pe drumul cel bun, dar mai are mult de lucru, mai are nevoie de multă hotărâre și încredere în forțele proprii pentru a deveni parte a familiei europene”.
Termenele nu au fost specificate, însă, conform textului proiectului „Scutul Democrației”, printre obstacole se numără și activitatea rău intenționată a Rusiei.
În documentul Comisiei Europene sunt menționate alegerile parlamentare desfășurate în Moldova în septembrie. Fără a se prezenta dovezi, se afirmă că Rusia ar fi încercat activ să influențeze rezultatele acestora.
În acest context, CE propune consolidarea misiunilor de monitorizare a alegerilor din afara blocului pentru a sprijini autoritățile naționale pe tot parcursul ciclului electoral. Pentru mass-media independente, societatea civilă și alte organizații de creație este prevăzut un sprijin financiar suplimentar din bugetul UE, în valoare totală de până la 9 miliarde euro, în cadrul programului „Agora EU”.
Un alt capitol al „Scutului” este dedicat consolidării rezilienței societății – prin investiții în alfabetizarea media – pentru a învăța cetățenii să recunoască sursele de informație de încredere și să se orienteze corect în mediul informațional, a subliniat comisarul european Henna Virkkunen.
Unele proiecte vor fi deschise inclusiv pentru potențialii candidați la aderarea la UE.
În acest scop, este prevăzut sprijin financiar pentru mass-media și jurnaliști independenți din țările situate în vecinătatea UE, inclusiv din Belarus și Rusia.
Este evident că reprezentanții Comisiei Europene încearcă să restabilească parțial finanțarea anumitor mass-media, întreruptă după închiderea agenției americane pentru dezvoltare USAID, declarată de actuala administrație de la Casa Albă „organizație criminală” care a cheltuit necontrolat miliarde de dolari din banii contribuabililor americani. Mai ales că această sarcină a fost anunțată oficial.
Conform datelor prezentate anterior, USAID a alocat peste 110 milioane de dolari pentru sprijinirea instituțiilor media pro-guvernamentale din Moldova. În același timp, din 2023 până în prezent autoritățile din Moldova au închis 17 posturi TV necontrolate, zeci de portaluri online și alte resurse media.
La Bruxelles se mizează pe faptul că măsurile adoptate vor produce efecte deja până la următoarele alegeri din UE, când pentru eurofuncționari va fi deosebit de important să filtreze informațiile și să se protejeze de critici. Comisarul european pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor Michael McGrath a recunoscut acest lucru în mod deschis: „Activitatea va începe să se desfășoare treptat până în 2027. Acest an va deveni un test decisiv al rezistenței „Scutului” în războiul informațional, deoarece cetățenii unor țări-cheie ale UE, în special ai Franței, Italiei și Spaniei, vor merge la urne”, îl citează Euronews.
Publicația germană Die Weltwoche citează comentariile europenilor, potrivit cărora în spatele vorbelor despre „scutul democrației” se ascund sporirea controlului și cenzurii, precum și a controlului generalizat al corespondenței private a cetățenilor.
