Moldova s-a transformat într-o țară în care tot mai mulți oameni nu mai văd un viitor și nu mai simt că merită să rămână aici. Este concluzia analizei „Unde dispare Moldova”, realizată de sociologul Ian Lisnevschi. Potrivit expertului, fenomenul nu se explică doar prin sărăcie sau lipsa locurilor de muncă: în spatele cifrelor se ascunde un sistem complex de exod al populației, alimentat de factori economici, sociali și culturali care se întăresc reciproc. Lisnevschi a analizat principalele fenomene care duc la depopularea țării și arată că, pentru majoritatea cetățenilor, riscurile de a rămâne în Moldova depășesc cu mult avantajele economice.
Potrivit sociologului Ian Lisnevschi, Moldova pierde rapid populație: de la 4,3 milioane în 1991, la doar 1,5 milioane în 2024. Exodul nu este întâmplător și nu se datorează doar economiei, ci unui sistem consolidat al migrației. „Când nu poți planifica viitorul, planifici plecarea”, explică Lisnevschi, arătând că pentru majoritatea riscurile de a rămâne depășesc avantajele economice. Sociologul a identificat principalii factori ai exodului, economia fiind unul dintre cele mai mari riscuri.
Salariul mediu în Moldova este de aproximativ 13 mii de lei, în timp ce cheltuielile lunare depășesc 18 mii lei. Aproape 70% dintre angajați trăiesc constant sub tensiune financiară, iar aproape jumătate supraviețuiesc de la un salariu la altul. Aceste condiții fac ca plecarea să fie adesea singura soluție rațională, explică expertul.
Un alt element definitoriu al fenomenului este „cultura migrației”, care a devenit parte a identității sociale.
Dacă în anii ’90 emigrarea era o chestiune de supraviețuire, astăzi este percepută ca un ritual al maturizării. Studiile arată că peste 70% dintre tinerii între 18 și 35 de ani și aproape două treimi dintre elevii de liceu își doresc să plece din țară.
Educația, care ar trebui să ofere ancoră și perspectivă, s-a transformat, potrivit sociologului, într-un mecanism de pregătire pentru plecare. „Sistemul nu reține tinerii — îi exportă”, subliniază Lisnevschi. Aproape 9 din 10 studenți planifică să lucreze peste hotare, iar jumătate dintre ei intenționează să plece imediat după absolvire.
În plus, simbolurile succesului s-au schimbat radical. Profesorii, medicii și inginerii, odinioară modele sociale, au devenit profesii lipsite de protecție și prestigiu. Diferențele de venit sunt uriașe: un profesor câștigă în Moldova aproximativ 500 de euro, un medic 600, în timp ce în țările occidentale salariile lor sunt de 5-6 ori mai mari
La fel, încrederea în instituțiile statului a ajuns la cote minime: doar 12–18% dintre cetățeni au încredere în autorități, față de peste 60% în țările spre care migrează tinerii. „Oamenii nu pleacă spre bani, ci spre reguli care funcționează”, explică Lisnevschi. Situația demografică este de asemenea alarmantă.
Fiecare a treia familie are rude peste hotare, unul din patru copii crește fără un părinte, iar rata natalității a coborât la 1,2 — mult sub pragul de înlocuire de 2,1. Sociologul avertizează că, dacă tendința se menține, în zece ani Moldova nu va mai avea suficienți tineri activi pentru a susține societatea și economia.
Pe lângă exod și declin demografic, țara se confruntă și cu o creștere a infracționalității și a numărului de sinucideri, mai ales în rândul tinerilor. Lisnevschi consideră aceste fenomene drept o „decompresie socială directă”, rezultatul lipsei de perspectivă, de siguranță și de sens.
Astfel, potrivit sociologului, „Migrația nu este doar lipsa banilor. Este lipsa sensului și a perspectivei aici. Dacă redăm oamenilor sensul, statutul și predictibilitatea, ei se vor întoarce singuri — fără propagandă și fără slogane”.
Autoritățile explică situația economică din țară prin efectele războiului din Ucraina. Fostul ministru al Muncii, Alexei Buzu, declara anterior că tot mai mulți moldoveni intră pe piața muncii, iar locurile de muncă vacante devin tot mai puține. În același timp, reprezentanții guvernării PAS susțineau că nivelul sărăciei nu este atât de ridicat precum arată statisticile, invocând metodologii de calcul depășite. În programul de guvernare, se promite creșterea salariului minim până la 10.000 de lei, atragerea investițiilor pentru noi locuri de muncă, facilități pentru afaceri și stimularea transferurilor diasporei.
