În Europa cresc temerile privind o posibilă confruntare militară cu Rusia. Tot mai mulți politicieni și militari de rang înalt din UE vorbesc deschis despre necesitatea de a se pregăti pentru cel mai nefavorabil scenariu. Cu un astfel de avertisment a venit șeful Statului Major al forțelor armate ale Franței Fabien Mandon. De asemenea, președintele Serbiei Aleksandar Vucic a declarat că și țara sa, la fel ca toate celelalte, este nevoită să se pregătească pentru acest scenariu, menționând că amenințarea devine din ce în ce mai evidentă. „Toată lumea vorbește despre război”, a remarcat cu regret Vucic. Aceste declarații vin pe fundalul procesului accelerat de reînarmare a Uniunii Europene și al alocării de sute de miliarde de euro pentru consolidarea apărării. Pe de altă parte, Rusia califică afirmațiile Occidentului privind o astfel de amenințare drept minciună și provocare.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Franței Fabien Mandon a declarat că țările NATO trebuie să fie pregătite pentru un posibil conflict cu Rusia. Potrivit lui, Moscova consideră Europa o verigă slabă și desfășoară activ o reorganizare militară.
„Rusia consideră Europa slabă. Știu că efectuează o reorganizare militară pentru a fi capabilă să desfășoare acțiuni de luptă împotriva țărilor NATO. Trebuie să ne pregătim pentru asta”, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Franței într-un interviu acordat publicației Ouest-France. El a subliniat că această evaluare se bazează pe informațiile furnizate de serviciile de informații ale aliaților din cadrul Alianței. Temeri similare, potrivit lui, sunt exprimate și de conducătorii militari din Germania, Marea Britanie și SUA.
Comentând declarațiile șefului Statului Major al Franței privind pregătirea pentru un posibil război cu Rusia, președintele Serbiei Aleksandar Vucic a subliniat că astfel de avertismente nu pot fi considerate „vorbe goale”. El a amintit că Germania, România și Finlanda își majorează semnificativ bugetele militare. „Toți se pregătesc de război, iar acesta este un semnal alarmant pentru Europa”, a spus liderul sârb. El a adăugat că Serbia își întărește la rândul ei forțele armate și își dezvoltă sistemul de apărare antiaeriană.
Anterior, secretarul general al NATO Mark Rutte a avertizat că Rusia ar putea ataca țările alianței în următorii cinci ani. Iar comandantul forțelor unite ale Germaniei Alexander Sollfrank a presupus că un atac limitat ar fi posibil chiar „mâine”. Unii au menționat chiar o dată probabilă a războiului – anul 2030.
Între timp, președintele Rusiei Vladimir Putin a calificat astfel de declarații drept „o minciună incredibilă”. El a subliniat că Moscova nu inițiază conflicte militare și, în același timp, a menționat disponibilitatea de a răspunde la militarizarea țărilor Europei. „Răspunsul la amenințări va fi puțin spus foarte convingător. Tocmai un răspuns. Noi înșine nu am inițiat niciodată o confruntare militară. Este lipsit de sens, inutil și pur și simplu absurd, deviază de la problemele și provocările reale”, a spus Putin la începutul lunii octombrie.
Anterior, Comisia Europeană a prezentat un plan de reînarmare a Uniunii Europene cu o valoare totală de 800 de miliarde de euro. Acesta prevede credite, precum și relaxarea regulilor fiscale pentru a crește cheltuielile țărilor UE pentru apărare până la 1,5% din PIB. Ca rezultat, participanții la bloc vor putea devia de la limita datoriei de stat de 3% din PIB stabilită de regulile uniunii, pentru a acumula 650 de miliarde de euro pentru producția de armament. Aceste fonduri vor fi direcționate în primul rând către achiziționarea de sisteme de apărare antiaeriană, rachete, tunuri de artilerie și drone, ceea ce, printre altele, va întări capacitatea de luptă a Ucrainei.
Multe întreprinderi din UE se reprofilează pentru producția de armament. Moldova, care încă nu este membră a UE, își crește, de asemenea, cheltuielile pentru apărare și efectivele armatei, pe care le trece la standardele NATO.
În martie, Uniunea Europeană a prezentat și „Cartea Albă privind apărarea europeană — Pregătire–2030”. În ea, în special, sunt enumerate motivele pentru care UE este nevoită să crească achizițiile de apărare. Printre acestea se numără „amenințarea fundamentală” din partea Rusiei, motiv pentru care în cadrul blocului se ia în calcul scenariul unui „război major de înaltă intensitate” pe continentul european, scria Bloomberg.
