Productivitatea muncii în Republica Moldova este printre cele mai scăzute din Europa, afectând competitivitatea țării pe piețele internaționale.
Acest lucru se constată în studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2024”, lansat de IDIS Viitorul, scrie mold-street.com.
Potrivit autorilor productivitatea scăzută a muncii limitează creșterea economică și dezvoltarea pe termen lung, iar modelul de competitivitate economică bazat pe forța de muncă ieftină şi-a atins limitele, în condițiile în care Republica Moldova traversează o perioadă de creștere economică lentă și incertă.
Productivitatea muncii este mai mică de patru ori ca în România
În aceste condiţii trecerea la un model economic bazat pe eficiență şi productivitate înaltă este inevitabilă, dar în Republica Moldova acest proces este extrem de lent. Conform acestuia productivitatea muncii în Republica Moldova este de două ori mai mică ca în Albania şi Serbia, de trei ori mai mică comparativ cu Bulgaria şi Muntenegru, de patru faţă de România şi de cinci ori – faţă de Slovenia şi Croaţia.
„Productivitatea muncii este un indicator economic esențial, corelat direct cu creșterea economică, competitivitatea și nivelul de trai. Acest indicator reflectă volumul total de producție (măsurat prin Produsul Intern Brut) generat per unitate de muncă (exprimată prin numărul de angajați sau ore lucrate) într-o anumită perioadă de referință”, precizează autorii.
Studiul relevă că pe fundalul creșterii salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea muncii și al fenomenului accentuat de emigrare a forței de muncă, mediul de afaceri se confruntă cu o criză acută de personal, afectând sustenabilitatea companiilor care s-au bazat pe costurile reduse ale forței de muncă.
Firmele mici au capacități tehnologice limitate
De asemenea, un alt factor major care contribuie la productivitatea scăzută este structura mediului antreprenorial. „Astfel, conform datelor BNS, în 2023, din cele 63.800 de companii înregistrate, 56.000 (87,7%) sunt micro-întreprinderi, având o cifră de afaceri sub 18 milioane de lei și cel mult nouă angajați. Aceste firme au capacități tehnologice limitate”, constată autorii.
Totodată ei amintesc că, un număr semnificativ de întreprinderi activează în sectoare vulnerabile, precum agricultura (5.700 de companii) și industria (6.000 de companii), caracterizate prin volatilitate economică și sensibilitate la șocuri externe, ceea ce restrânge posibilitățile de inovare și creștere a eficienței muncii.
În ceea ce privește inovațiile, conform Global Innovation Index, care evaluează economiile în funcție de capacitatea lor de inovare, Republica Moldova s-a clasat pe locul 68 din 133 în 2024, înregistrând o scădere de opt poziții față de 2023.
Această tendință subliniază necesitatea unor intervenții guvernamentale eficiente pentru stimularea productivității muncii. În opinia autorilor, deși au fost implementate diverse programe de sprijin pentru antreprenoriat, impactul acestora este redus.
„Este important ca economia să se reorienteze spre activități generatoare de valoare adăugată, precum: procesarea materiei prime locale, modernizarea proceselor de producție, adoptarea inovațiilor la nivel de firmă, extinderea capacităților de export”, se mai arată în studiu.
